Documentar „Cuget Liber”. Crewing-ul românesc a împlinit 30 de ani de existență. Datorită lui am rămas pe harta maritimă a lumii

1574
Documentar „Cuget Liber”. Crewing-ul românesc a împlinit 30 de ani de existență. Datorită lui am rămas pe harta maritimă a lumii - fondcrewingulromanescaimplinit30-1657898833.JPG

Articole de la același autor

După ce a făcut eforturi uriașe timp de 40 de ani să construiască o flotă modernă, care la 1 ianuarie 1989 număra 301 nave cu un tonaj brut de 3.561.000 TRB și care se situa pe locul 26 în ierarhia tonajului brut mondial, România a atins performanța, de neegalat, de a-și distruge întregul parc de nave comerciale într-un deceniu și jumătate.

Agențiile de crewing (furnizoare de echipaje pentru companiile de navigație) au apărut în țara nosastră, la începutul anilor ’90, odată cu declanșarea crizei flotei maritime naționale. Ele și-au asumat misiunea de a salva miile de navigatori români care își pierdeau locurile de muncă, plasându-i pe piața shipping-ului internațional. În acei ani, se petrecea o schimbare dureroasă: România se transforma, dintr-o putere maritimă, în furnizor de forță de muncă ieftină și bine pregătită pentru flotele lumii.

Pionierii crewing-ului românesc

Primele agenții de crewing au apărut în 1992, la Constanța. Deschizători de drum au fost comandantul de cursă lungă Petrică Gheorghiu, care a înființat agenția Poseidon, comandantul de cursă lungă Dan Urecheanu, care a pus bazele companiei Arpinav, și Ion Cazacu, care a deschis agenția AB Crewing.

Stabilit în Franța înainte de prăbușirea regimului comunist în 1989, Urecheanu a revenit în țară pentru a pune pe picioare compania Arpinav și a deschide drumul navigatorilor români spre flota franceză.

Un alt reper important al acestei istorii de trei decenii a crewing-ului românesc este faptul că, începând din 1995, această piață a început să fie reglementată, Arpinav fiind prima agenție de crewing autorizată de Ministerul Transporturilor.



Au convins armatorii străini


Companiile de crewing românești au dezvoltat relații puternice cu amatorii străini, reușind să asigure tot mai multe locuri de muncă pentru marinarii români. În anul 2005, agenția AB Crewing a reușit să convingă compania Nyk Shipmanagement PTE Ltd., parte a gigantului nipon Nyk Group, să deschidă porțile flotei japoneze pentru navigatorii români.

La acea vreme, conducerea AB Crewing i-a adus pe japonezi la Constanța, i-a plimbat prin universitățile maritime, pe la CERONAV și Autoritatea Navală Română. Oaspeții au adunat foarte multe informații și abia după doi ani au semnat un contract ferm de reprezentare cu firma de crewing constănțeană. Au făcut pasul după ce s-au convins că școala de marină românească este foarte bine văzută în toată lumea și că ofițerii români sunt bine apreciați pe piață.

La rândul său, Arpinav devenise un important furnizor de echipaje pentru flota franceză. Iată, în anul 2008, agenția constănțeană a reușit să trimită pe mare un număr de 2.186 de navigatori, din care peste 60% erau ofițeri.

Primele reglementări

Desigur, pe lângă agențiile de crewing serioase, au apărut destui „rechini”, firme și persoane fizice, care practicau tot felul de comisioane și-i înșelau pe navigatori, promițându-le locuri de muncă. Drept urmare, sub presiunea Sindicatului Liber al Navigatorilor au fost adoptate primele reglementări în domeniu - HG 112/1996 și HG 10/1997 – astfel că lucrurile au început să se așeze.

Legislația românească s-a dovedit a fi încurajatoare pentru navigatori și agențiile de crewing serioase. Astfel că, dacă la data de 16 octombrie 1997, erau autorizate de către Ministerul Transporturilor doar 15 agenții de crewing, la 27 august 2002, când din flota românească mai rămăsese doar umbra ei, numărul lor crescuse la 77. Dintre acestea, 54 de firme activau la Constanța, 9 firme la Tulcea, 7 firme în București, 2 firme la Galați și câte una în Năvodari, Agigea, Mangalia, Eforie Nord și Satu Mare.

Tot în urma demersurilor sindicatului, în anul 2003 a fost adoptat HG 83. Actul normativ obliga agențiile de crewing să suporte toate costurile destinate selecției și plasării personalului navigant și nu să le pună în cârca marinarilor, așa cum procedau unele dintre ele. Totodată instituia, pentru prima oară, o măsură de securitate financiară pentru cazurile de abandonare a personalului navigant, angajatorii fiind obligați să constituie o garanție de securitate financiară, în valoare de minimum 100.000 dolari, aceasta fiind și o condiție pentru obținerea autorizației de funcționare a agențiilor.



Agenții de crewing cu capital străin


Exemplul pionierilor crewing-lui românesc a fost molipsitor. Tot mai mulți navigatori care au lucrat în anii ´90 pe navele flotelor străine și-au deschis propriile agenții de crewing. Iar cel mai important capital cu care au intrat în această afacere a fost încredere obținută din partea armatorilor.
 

În acele vremuri, oferta de competențe pentru export cuprindea circa 25.000 de navigatori brevetați și nebrevetați rămași fără locuri de muncă în urma dispariției flotei naționale. La rândul lor, cele două instituții de învățământ superior marinăresc, din Constanța, și Centrul Român pentru Pregătirea și Perfecționarea Personalului din Transporturi Navale - CERONAV asigurau reîmprospătarea continuă a rezervei și creșterea calității sale.
 

Existența acestei resurse umane, cu mare căutare pe piața shipping-ului internațional, a făcut să înflorească o adevărată industrie a crewing-ului autohton, la care s-au adăugat agențiile deschise de companiile de navigație străine.

În luna mai 2000, companiile norvegiene Barbers Ship Management și Torvald Klaveness au înființat un joint-venture la Constanța, respectiv agenția de crewing Barklav România SRL. Iar în anul 2008, gigantul CMA CGM, prima companie de shipping din Franța și a treia din lume în domeniul transportului containerizat la acea dată, a înființat, tot la Constanța, agenția CMA Ships, care a ajuns curând printre primele cinci agenții de crewing din România. În anul 2014, CMA Ships asigura peste 400 de locuri de muncă, pe care se schimbau, în decurs de un an, mai mult de 800 de navigatori români. (Va urma)



Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.4205 secunde