După dispariția flotei maritime naționale

România a rămas pe harta maritimă a lumii prin efortul companiilor de crewing

274
România a rămas pe harta maritimă a lumii prin efortul companiilor de crewing - romaniaaramaspeharta2-1564605012.jpg
Spre sfârșitul anilor ´90, pe măsură ce criza flotei naționale se adâncea, România maritimă și-a schimbat treptat statutul, devenind rezervor de forță de muncă pentru flotele lumii. În acele vremuri, oferta de competențe pentru export cuprindea circa 25.000 de navigatori brevetați și nebrevetați, iar cele două instituții de învățământ superior marinăresc, din Constanța, și centrul de perfecționare "Ceronav" asigurau reîmprospătarea continuă a rezervei și creșterea calității sale. 




Existența acestei resurse umane, cu mare căutare pe piața shipping-ului internațional, a făcut să înflorească o adevărată industrie a crewing-ului. Astăzi, sunt autorizate de Autoritatea Navală Română un număr de 116 agenții de crewing, care pompează marinarii din rezervorul național în companiile de navigație străine. 


Recrutarea și plasarea marinarilor, munca și viața lor la bordul navelor sunt reglementate de convenții internaționale, de legi naționale, de contractele colective și individuale. Dar în ciuda acestui fapt, exportul de forță de muncă marinărească se situează uneori în afara legii. 


La data de 30 iulie 2019 erau autorizate 116 agenții de crewing, din care: 89 în municipiul Constanța, 7 în București, 4 în Tulcea, 3 în Galați, 3 în Mangalia, 2 în Agigea și câte una în Brăila, Eforie Nord, Drobeta Turnu Severin, Ovidiu, comuna Cumpăna (Constanța), comuna Cerchezu (Constanța), Brașov și comuna Hărman (Brașov).


De-a lungul anilor s-a produs o schimbare de calitate a acestor furnizori de echipaje. O serie de agenții au trecut de la simpla furnizarea de forță de muncă la crew-management. Este vorba de o activitate complexă, care implică numeroase servicii pentru companiile de navigație: planificarea forței de muncă, instruirea ei, plata salariilor, urmărirea carierei navigatorilor de la A la Z. Practic, armatorii și-au externalizat, în România, o parte din serviciile de personal. Aceasta a făcut ca valoarea adăugată a serviciilor oferite de companiile de crewing românești să crească.


Declanșarea crizei shipping-ului internațional la începutul anului 2009, a determinat o serie de companii de crewing să se orienteze și spre alte sectoare de activitate și categorii de personal cerute de piață. Astfel au început să furnizeze echipe de reparații pentru navele străine, muncitori calificați pentru șantierele navale din România și străinătate, lucrători pentru alte industrii, de peste graniță. 


Crewing-ul se dovedește a fi nu doar un serviciu de o extraordinară utilitate, care asigură, anual, cel puțin 15.000 de locuri de muncă pe mare și alte câteva sute la uscat, ci și o afacere generatoare de importante venituri și de profit. 
Datorită agențiilor de crewing, România a rămas pe harta shipping-ului internațional. Poate că și din acest motiv guvernanții noștri nu reiau proiectul înființării registrului maritim internațional, care să atragă companii și nave sub pavilionul românesc, să genereze locuri de muncă pentru navigatorii și cadeții români.


Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.5799 secunde