Documentar „Cuget Liber” Crewing-ul românesc a împlinit 30 de ani de existență. Datorită lui am rămas pe harta maritimă a lumii (II)
Articole de la același autor
Nu-i minciună! Pescarii de la Marea Neagră și Dunăre au capturat peste 3.179 tone de pește
25 Iunie 2022
Peste 400 de hectare de terenuri agricole, scoase la vânzare într-o singură zi, în județul Constanța
30 Mai 2022
Epavele ferry-boat-urilor "Mangalia" și "Eforie" au păgubit "CFR Marfă" de 41,734 milioane de lei
23 Iunie 2022
Pe măsură ce criza flotei maritime naționale se adâncea, piața forței de muncă marinărești autohtone creștea, se maturiza. Drept urmare, în anul 2001 a fost înființată Asociația Companiilor de Crewing din România, care și-a asumat rolul de a reprezenta interesele membrilor săi în raporturile cu Autoritatea Navală Română și Ministerul Transporturilor. La momentul debutului organizația avea un număr de 14 membri, președintele ei fiind Valentin Zeicu, iar vicepreședinte, Florin Urziceanu.
La distanță de un deceniu, la data de 6 octombrie 2011, în timp ce conducerea ei era asigurată de Florin Urziceanu, Asociația Companiilor de Crewing din România, împreună cu organizațiile similare din Croația, Letonia, Polonia și Slovacia, a pus bazele Asociației Eurocrew.
Organizația românească s-a dovedit a fi deosebit de activă pe plan intern și internațional, legislativ, social și educațional. Iată, potrivit bilanțului prezentat în cadrul adunării generale, în anul 2013, asociația:
- a organizat numeroase întâlniri și dezbateri cu autoritățile statului, cu CERONAV, instituțiile de învățământ de marină și Sindicatul Liber al Navigatorilor;
- a participat la inițiativele Eurocrew;
- a organizat consultări pentru armonizarea aplicării Convenției internaționale MLC - 2006;
- a finalizat negocierea cu Ministerul Transporturilor pentru autorizarea clinicilor medicale private care asigură examinarea navigatorilor;
- a continuat negocierea cu ANR a normelor de aplicare a
convenției MLC – 2006;
- a coordonat studiul asupra forței de muncă maritime efectuat de Dearsley Maritime Consultancy, destinat Comisiei Europene.
Pentru perioada următoare, asociația își propunea: să finalizeze negocierea cu ANR și SLN a termenilor normelor de aplicare a MLC -2006; să participe la reuniunea Eurocrew, din mai 2014, de la Bratislava; să organizeze seminarii de orientare profesională pentru cadeți; să atragă noi membri.
„În prezent (în anul 2022 – n.n.), din asociație fac parte 23 de companii de crewing reprezentative, care dețin împreună peste 60% din locurile de muncă ale navigatorilor români”, a precizat comandantul de cursă lungă Romeo Stavăr – Vergea, actualul președinte al Asociației Companiilor de Crewing din România.
Schimbări în crewing-ul românesc
În anii care au trecut de la dispariția flotei naționale, numărul firmelor de crewing s-a dublat. La data de 25 ianuarie 2019, erau autorizate 114 agenții de crewing, din care: 89 în municipiul Constanța, 7 în București, 4 în Tulcea, 3 în Galați, 2 în Brașov și câte una în Brăila, Mangalia, Eforie Nord, Drobeta Turnu Severin, Ovidiu, Agigea, comuna Cumpăna (Constanța), comuna Cerchezu (Constanța) și comuna Hărman (Brașov). În perioada 2020 – 2021, pe fondul pandemiei de coronavirus, numărul lor a înregistrat o ușoară diminuare, ajungând la 103 în iulie 2022.
De-a lungul anilor, s-a produs și o schimbare de calitate. Declanșarea crizei shipping-ului internațional la începutul anului 2009, a determinat o serie de companii de crewing să se orienteze și spre alte sectoare de activitate și categorii de personal cerute de piață. Astfel au început să furnizeze echipe de reparații pentru navele străine, muncitori calificați pentru șantierele navale din România și străinătate, lucrători pentru alte industrii, de peste graniță.
Pe de altă parte, o serie de agenții au trecut de la simpla furnizarea de forță de muncă la crew-management. Este vorba de o activitate complexă, care implică numeroase servicii pentru companiile de navigație: planificarea forței de muncă, instruirea ei, plata salariilor, urmărirea carierei navigatorilor de la A la Z. Practic, armatorii și-au externalizat, în România, o parte din serviciile de personal. Aceasta a făcut ca valoarea adăugată a serviciilor oferite de companiile de crewing românești să crească.
Crewing-ul românesc se dovedește a fi un serviciu de o extraordinară utilitate. Anual asigură cel puțin 15.000 de locuri de muncă pe mare, pe care se schimbă 30.000 de navigator, plus alte câteva sute de locuri de muncă la uscat. Totodată este o afacere generatoare de importante venituri și de profit.
Datorită agențiilor de crewing, România a rămas pe harta shipping-ului internațional, fiind unul dintre cele mai importante rezervoare de forță de muncă marinărească ale flotei europene.
La distanță de un deceniu, la data de 6 octombrie 2011, în timp ce conducerea ei era asigurată de Florin Urziceanu, Asociația Companiilor de Crewing din România, împreună cu organizațiile similare din Croația, Letonia, Polonia și Slovacia, a pus bazele Asociației Eurocrew.
Organizația românească s-a dovedit a fi deosebit de activă pe plan intern și internațional, legislativ, social și educațional. Iată, potrivit bilanțului prezentat în cadrul adunării generale, în anul 2013, asociația:
- a organizat numeroase întâlniri și dezbateri cu autoritățile statului, cu CERONAV, instituțiile de învățământ de marină și Sindicatul Liber al Navigatorilor;
- a participat la inițiativele Eurocrew;
- a organizat consultări pentru armonizarea aplicării Convenției internaționale MLC - 2006;
- a finalizat negocierea cu Ministerul Transporturilor pentru autorizarea clinicilor medicale private care asigură examinarea navigatorilor;
- a continuat negocierea cu ANR a normelor de aplicare a
convenției MLC – 2006;
- a coordonat studiul asupra forței de muncă maritime efectuat de Dearsley Maritime Consultancy, destinat Comisiei Europene.
Pentru perioada următoare, asociația își propunea: să finalizeze negocierea cu ANR și SLN a termenilor normelor de aplicare a MLC -2006; să participe la reuniunea Eurocrew, din mai 2014, de la Bratislava; să organizeze seminarii de orientare profesională pentru cadeți; să atragă noi membri.
„În prezent (în anul 2022 – n.n.), din asociație fac parte 23 de companii de crewing reprezentative, care dețin împreună peste 60% din locurile de muncă ale navigatorilor români”, a precizat comandantul de cursă lungă Romeo Stavăr – Vergea, actualul președinte al Asociației Companiilor de Crewing din România.
Schimbări în crewing-ul românesc
În anii care au trecut de la dispariția flotei naționale, numărul firmelor de crewing s-a dublat. La data de 25 ianuarie 2019, erau autorizate 114 agenții de crewing, din care: 89 în municipiul Constanța, 7 în București, 4 în Tulcea, 3 în Galați, 2 în Brașov și câte una în Brăila, Mangalia, Eforie Nord, Drobeta Turnu Severin, Ovidiu, Agigea, comuna Cumpăna (Constanța), comuna Cerchezu (Constanța) și comuna Hărman (Brașov). În perioada 2020 – 2021, pe fondul pandemiei de coronavirus, numărul lor a înregistrat o ușoară diminuare, ajungând la 103 în iulie 2022.
De-a lungul anilor, s-a produs și o schimbare de calitate. Declanșarea crizei shipping-ului internațional la începutul anului 2009, a determinat o serie de companii de crewing să se orienteze și spre alte sectoare de activitate și categorii de personal cerute de piață. Astfel au început să furnizeze echipe de reparații pentru navele străine, muncitori calificați pentru șantierele navale din România și străinătate, lucrători pentru alte industrii, de peste graniță.
Pe de altă parte, o serie de agenții au trecut de la simpla furnizarea de forță de muncă la crew-management. Este vorba de o activitate complexă, care implică numeroase servicii pentru companiile de navigație: planificarea forței de muncă, instruirea ei, plata salariilor, urmărirea carierei navigatorilor de la A la Z. Practic, armatorii și-au externalizat, în România, o parte din serviciile de personal. Aceasta a făcut ca valoarea adăugată a serviciilor oferite de companiile de crewing românești să crească.
Crewing-ul românesc se dovedește a fi un serviciu de o extraordinară utilitate. Anual asigură cel puțin 15.000 de locuri de muncă pe mare, pe care se schimbă 30.000 de navigator, plus alte câteva sute de locuri de muncă la uscat. Totodată este o afacere generatoare de importante venituri și de profit.
Datorită agențiilor de crewing, România a rămas pe harta shipping-ului internațional, fiind unul dintre cele mai importante rezervoare de forță de muncă marinărească ale flotei europene.
Articole pe aceeași temă
Sâmbătă, 16 Iulie 2022
Vineri, 15 Iulie 2016
Marţi, 02 Martie 2021
Joi, 01 August 2019
Sâmbătă, 26 Ianuarie 2019
Sâmbătă, 03 Decembrie 2016
Sâmbătă, 21 Mai 2016
Vineri, 20 Mai 2016
Joi, 28 Ianuarie 2016
Luni, 13 Iulie 2015