Agricultura la mila cerului! An greu pentru fermierii din Dobrogea

Duminică, 30 August 2020, 17:29
528
De parcă nu era de ajuns pandemia Covid-19 care ne-a dat tuturor viețile peste cap, seceta pedologică – rezerva scăzută de apă din sol – instalată la începutul anului, a venit să pună greul pe umerii agricultorilor dobrogeni. Lipsa forței de muncă, sistarea exporturilor la cereale, la care s-au adăugat, peste 450.000 de ha distruse și aproape 100% culturi agricole calamitate, au adus în pragul disperării fermierii dobrogeni.

Din raportul întocmit de Direcția Agricolă Județeană și Departamentul pentru Situații de Urgență, din totalul de 460.000 ha ale județului, 400.000 de ha sunt calamitate în proporție de 90%. Culturile de toamnă de pe 280.000 ha sunt distruse în proporție de 80 până la 100 la sută. Iar culturile de primăvară de pe 120.000 ha au aceeași soartă, în proporție de 80 până la 100 la sută, pârjolite. Practic, din culturile de primăvară nu au ce recolta. "La grâu am recoltat 150 de kg/ha, la floarea-soarelui facem producție de 200-300 de kilograme, la porumb nu avem ce recolta iar la mazăre nu am recoltat niciun bob", a spus supărat Mircea Chipăilă, fermier din localitatea Poarta Albă. "Dacă în 2006, ministrul Agriculturii de atunci, Decebal Traian Remeș a acordat pentru prima dată despăgubiri pentru județe calamitate, atunci fermierii nu erau îndatorați la bănci, acum, ne-am dezvoltat am cumpărat terenuri și utilaje moderne dar nu avem cu ce să ne plătim ratele la bănci. Nu vrem milă, vrem un cadru legal", a precizat Mircea Chipăilă.

Recentul protest al celor de la Grupul de Inițiativă Civică al Producătorilor Agricoli din Dobrogea au scos în stradă fermieri de la Negru Vodă, Adamclisi, Agigea, Poarta Albă, Ciocârlia, Comana, Nazarcea, Techirghiol.

Sute de fermieri au ieșit cu utilajele agricole pe mai multe drumuri naționale din județul Constanța.

Se solicită amânarea ratelor pentru un an de zile

Principala lor revendicare este declararea județului Constanța - Zonă calamitată astfel încât să se creeze cadrul legal pentru ca băncile să le amâne ratele pe un an de zile.

Theodor Ichim, inițiatorul și organizatorul Grupului de Inițiativă Civică al Producătorilor Agricoli din Dobrogea, a atras atenția și asupra urmărilor modificării Legii Apelor 122/2020, care a intrat în vigoare la data de 16 iulie 2020. Practic această lege face ca fermierii dobrogeni să nu mai întrunească condițiile impuse pentru atragerea de fonduri europene pentru irigații. La articolul 10, alin.4 s-a introdus un nou alineat cu textul: "Utilizarea în scop de irigații a apelor subterane este permisă numai în zonele unde nu există ape de suprafață și numai din primul strat acvifer cu potențial hidrogeologic (stratul freatic), pe baza studiilor hidrogeologice întocmite sau expertizate de Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor". Adică se poate folosi apă pentru agricultură din primii 50 de metri din pânza freatică.

"La noi, în toată Dobrogea, și vorbesc pe studii realizate de specialiști, apa se află cel mai aproape la 150-160 de metri nivel static. Iar la nivel dinamic după ce tragi apa din puț, se duce la 180-200 m. Avem apă de profunzime. Vrem legi și ghiduri speciale pentru regiuni defavorizate cum este Dobrogea și în special Județul Constanța", a precizat Theodor Ichim. El a dat un exemplu cu absorbția fondurilor europene: "Obține punctaj suplimentar solicitantul care are acces facil la sursa de apă. Noi nu putem concura cu fermierul din Ialomița sau Călărași care are un relief plan și care are Dunărea pe două laturi ale județului. Ialomița are salbe de lacuri și se ajunge foarte ușor la pânza freatică", a adăugat Ichim.

Nici pentru anii care vin previziunile climatice nu sunt îmbucurătoare pentru Regiunea Dobrogea. Tendința anunțată este de deșertificare. Irigațiile ar fi o soluție precum și culturile rezistente la secetă. Pentru asta, statul trebuie să se implice măcar acum în al doisprezecelea ceas, până nu e prea târziu. 



Pagina a fost generata in 0.3288 secunde