Agricultura, sufocată de birocraţie! „Până să facem hârtiile, producţia e compromisă”
Articole de la același autor
Agricultorii constănţeni nu au avut multe motive de bucurie anul acesta, companiile de profil răsuflând uşurate atunci când s-a tras linie şi s-au acoperit, în cel mai bun caz, cheltuielile. Bani de investiţii nu sunt, preţurile practicate pe piaţă sunt derizorii, concurenţa produselor importate în special din Ucraina este ucigătoare, iar natura şi-a trimis stihiile în regiunea cuprinsă între Dunăre şi Marea Neagră.
Proceduri extrem de greoaie
Colac peste pupăză, birocraţia dă mari bătăi de cap, sectorul de stat fiind cel mai afectat. Directorul Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Valu lui Traian (SCDA), dr. ing. cercetător principal gr. I Ion Bulică, ne-a oferit cel mai elocvent exemplu.
„Avem proceduri extrem de greoaie, o birocraţie care cel puţin în agricultură nu ar trebui să existe. Sunt situaţii limită în care trebuie să acţionezi rapid pentru a proteja recolta, pe când noi stăm să facem hârtii! Ai o cultură ameninţată de o anumită insectă, iar eu mai întâi trebuie să intru în SICAP (n.r. - platforma electronică ce asigură transparenţa procesului şi procedurilor de achiziţii publice), să văd oferte. Păi, până urmez eu toţi paşii, poimâine noapte e mâncată rapiţa! Nu există timpul necesar intervenţiei. Sunt lucruri delicate, am trăit aceste experienţe, nu vorbesc din auzite, de la alţii.
Pe vremuri, puteam lua decizia rapid, ştim ce avem de făcut, fac agricultură de peste 50 de ani. Vă spun că, în acest ritm, vom ajunge la desfiinţare. Poate chiar asta se doreşte.
Eu nu mai am nimic de pierdut, la anul probabil mă voi retrage, îmi iau de aici teza de doctorat, două-trei cărţi cumpărate de mine şi la revedere. Dar nu prevăd un viitor bun al staţiunii”, a declarat, pentru ziarul „Cuget Liber”, dr. ing. Ion Bulică.
Iar situaţia devine chiar mai dramatică atunci când vine vorba despre investiţii.
„De capitolul investiţii nici nu mai vorbesc, e durere mare, şi la cap, şi la… portofel. Noi am avut proiectul de modernizare a staţiei de pompare, pentru irigaţii, un proiect început în urmă cu cinci ani. Au fost vreo trei-patru firme care s-au înscris pentru realizarea lucrărilor, s-au reclamat între ele, s-a ajuns în instanţă, iar toată această întârziere, de un an de zile, ne-a costat 250.000 de euro în plus!
A venit pandemia, sculele aduse din străinătate s-au scumpit, de abia am reuşit să terminăm proiectul, s-au făcut eforturi uriaşe. Aşa se întâmplă când se întârzie proiectele: preţurile sunt altele, mai mari, nu ai ce să faci, trebuie să mergi mai departe”, explică interlocutorul nostru.
Un circuit compromis
Directorul staţiunii este de părere că circuitul agricol are sincope şi că, deşi acordată unitar, subvenţia de la stat este salvarea agriculturii.
„Dacă produsul agricol obţinut la recoltă nu-l bagi în animal, nu ai cum să câştigi. Este un circuit complex, cu producţie de hrană pentru animale şi valorificare ulterioară. Noi nu mai avem crescători de animale, porcii sunt pe cale de dispariţie, importăm carnea din străinătate.
La ora actuală, fermierii au mare noroc cu subvenţia acordată de stat, unitar, fără condiţii sau standarde. Când se va scoate subvenţia, va fi jale! Noi, anul acesta, din 2.400 de tone sămânţă de grâu produse, am vândut aproximativ 900 de tone către societăţi, iar la orzoaică, am vândut 1.000 de tone, iar 1.000 de tone le avem pe stoc şi vor merge la consum. În ceea ce priveşte sămânţa de porumb, aceasta se va vinde foarte puţin anul acesta, 80% sunt hibrizi străini”, a punctat dr. ing. Ion Bulică.