Alegerile parlamentare vor aduce reforma fiscală

Pentru a deveni contribuabil nu trebuie să faci niciun efort. Este de ajuns să părășești băncile școlii și, automat, ți se acordă statutul de plătitor de taxe și impozite, fie că n-ai casă, masă și venituri. Greul vine abia când îți intră în cap ideea că tu trebuie să fii neapărat contribuabil corect.

Evident, ideea aceasta nu îți vine din senin. Îți este inoculată. De prin 2003, Fiscul se străduiește să umble la rădăcinile cognitive ale evazionismului și să formeze cultura fiscală încă de pe băncile școlii. Vă mai amintiți de cartea aceea cu povești și planșe colorate, cu tema "Cum să umplem visteria statului", care era distribuită copiilor odată cu abecedarul?

Reforma fiscală românească trăiește vremuri glorioase, iar educația precoce în spiritul ei este cu adevărat revoluționară. Ce poate fi mai înălțător decât să vezi plătitorul de taxe și impozite închinându-se la sfintele moaște ale Codului fiscal și străduindu-se să respecte cele o mie și una de porunci ale Fiscului? Veți spune: o fi înălțător, dar e al dracului de greu să le respecți! Aici cam aveți dreptate; sunt prea multe și de neînțeles.

Desigur, Fiscul și toate instituțiile statului se străduiesc din răsputeri să reformeze sistemul, dar ca un făcut: în loc să se simplifice, acesta se complică; în loc să se împuțineze dările fiscale și parafiscale, numărul lor crește; în loc ca legislația fiscală să fie mai clară, devine tot mai de neînțeles.

La cârciumă e simplu: îi ceri chelnerului să-ți facă nota de plată pentru ce ai mâncat și băut, scoți banii din portofel, achiți și… Pa și pusi! Toată lumea e mulțumită! Dar Fiscul nu e bodegă; nu te poți duce să ceri nota de plată și să achiți. Mai întâi, trebuie să depui un maldăr de declarații stufoase și complicate, pentru a căror completare trebuie să studiezi o serie de ghiduri special întocmite pentru contribuabilii corecți, iar dacă nici așa nu te descurci, e musai să faci cursuri speciale. Dar asta nu garantează nimănui că declarațiile fiscale au fost completate corect și că nu va fi sancționat din această cauză.

Ce e de făcut? O reformă autentică a sistemului fiscal românesc nu o mai putem aștepta din partea Fiscului, care de ani de zile doar o mimează. Fiscul, ca și celelalte instituții ale statului, este un devorator de bani publici și n-are niciun interes să își reducă cheltuielile.

Tot partidele politice sunt speranța. O dată la patru ani, cuprinse de avântul electoral, vin cu idei reformiste, inclusiv în domeniul fiscal. Politicienii știu foarte bine că fiscalitatea excesivă și tot ce ține de ea se numără printre problemele critice de pe agenda alegătorului. De aceea, reforma fiscală ar trebui să fie un obiectiv principal al platformei lor electorale.

Până în prezent, dintre partidele importante care intră în bătălia pentru Parlamentul României, doar PSD și-a prezentat programul politic. Cel al USR cu îngăduință poate fi etichetat drept listă de principii generale.

"Relaxarea fiscală și creșterea veniturilor" reprezintă unul dintre capitolele principale ale programului economic al principalului partid politic al României, eliminarea taxelor nefiscale fiind primul punct al acestuia. PSD a furat startul, reușind să treacă prin Parlament, cu sprijinul adversarilor politici, legea prin care au fost tăiate 102 taxe parafiscale, printre acestea numărându-se: timbrul de mediu pentru autovehicule, taxa radio-TV, taxa pentru cazierul fiscal și pentru eliberarea pașaportului temporar, taxele de la Registrul Comerțului, taxele consulare și de cetățenie, tarifele pentru pierderea și modificarea actelor. Ele reprezintă 50% din totalul taxelor nefiscale și 80% din valoarea lor.

Dacă va ajunge la guvernare, PSD promite să reducă contribuția la fondul de pensii datorată de salariați de la 26,3% la 25%, începând cu 1 ianuarie 2018, și contribuția la fondul de sănătate, de la 10,7% la 10%.

Pensiile mai mici sau egale cu 2.000 de lei nu vor mai fi impozitate de la 1 ianuarie 2017. În cazul pensiilor mai mari de 2.000 de lei, impozitul va fi redus de la 16% la 10% pentru suma ce depășește acest plafon. Mai mult, pensionarii nu vor mai plăti contribuții la asigurările de sănătate.

De la 1 ianuarie 2018, veniturile din activități independente nu vor mai fi impozitate dacă sunt mai mici sau egale cu 24.000 de lei. Suma care depășește acest plafon va fi impozitată cu 10% în loc de 16%. Practicienii de activități independente vor depune o singură declarație pe an, iar contribuțiile lor la fondurile de pensii și de sănătate vor scădea la zero.

De la 1 ianuarie 2017, vor fi eliminate impozitul pe terenul agricol, impozitul pe autovehicule, impozitul pe dividende și TVA la vânzarea de locuințe, iar de la 1 ianu-arie 2018, TVA generală va fi de 18%.

Interesant, proiectul de relaxare fiscală al PSD nu este criticat de celelalte partide politice, ci de așa zișii-experți financiari și fiscali din structurile statului.

Sunt aceeși experți care susțineau că bugetul și economia se vor prăbuși, dacă TVA la alimente se va reduce la 9% și TVA generală va coborâ la 20%. Viața a demonstrat că, dimpotrivă, reducerea fiscalității a condus la relansarea economiei, România având cea mai înaltă rată de creștere economică din Uniiunea Europeană, execuția bugetelor statului nefiind afectată.