Antifrauda Fiscală a destructurat încă o rețea de afaceriști penali

· Autoritățile să chinuiesc să prindă firmele fantomă în undiță, în loc să folosească năvodul

Direcția Generală Antifraudă Fiscală a dat o nouă lovitură economiei subterane. Inspectorii săi au destructurat o rețea de 19 firme care, în perioada 2012 - 2014, a păgubit bugetul de stat cu peste un milion de euro (4.837.657 lei). Suma reprezintă TVA și impozitul pe profit aferente comercializării de produse alimentare.

Capii rețelei sunt doi cetățeni români cu antecedente penale. Pentru a-și ascunde identitatea, cei doi au înregistrat o firmă în Austria, iar prin intermediul ei au înființat alte cinci societăți comerciale în România. Respectivele firme au fost utilizate pentru coordonarea unui circuit scriptic de tranzacționare succesivă, fictivă a unor cantități importante de produse alimentare: 152.000 kg carne, 320.000 litri ulei alimentar și 20.000 kg legume și fructe. Mărfurile, în valoare totală de aproximativ 11.484.000 lei, proveneau din achiziții intracomunitare și de pe piața internă. Produsele au fost valorificate în România prin intermediul altor 14 firme înființate de interpuși, în scopul sustragerii de la plata impozitului pe profit și a TVA.

Pentru recuperarea prejudiciului adus bugetului de stat, inspectorii antifraudă au dispus instituirea sechestrului asiguratoriu asupra activelor identificate și au întocmit sesizări penale pe numele celor implicați în afacere.

Acesta este doar unul dintre zecile de cazuri de rețele de firme fantomă descoperite de autoritățile statului român în ultimul an. Este o nouă dovadă că baza economiei subterane o reprezintă acest tip de firme. Dacă guvernanții vor să dea lovitura de grație evaziunii fiscale și criminalității economice, trebuie să scoată în afara legii, să desființeze acest tip de firme.

De-a lungul anilor, "Cuget Liber" a pledat pentru scoaterea "fantomelor" din economie, propunând și soluția. Am avansat ideea recenzării firmele, după modelul recensământului populației, locuințelor și animalelor, pentru a verifica câte funcționează la sediile sociale declarate și câte nu. Apoi, firmele care încalcă legea în privința sediului social și care, astfel, se sustrag controlului, ar urma să fie date în consemn, în sistemul bancar. Măsura ar trebui să fie aplicată, de asemenea, acționarilor și administratorilor. Odată blocate conturile, respectivele firme, asociații și administratorii vor fi obligați să-și clarifice situația.

Propunerea noastră a fost împărtășită și de Mihai Daraban, președintele Camerei de Comerț și Industrie a României și al CCINA Constanța.

"În fiecare an, atunci când am lucrat la întocmirea topului județean al firmelor, am constatat existența unei mari discrepanțe între numărul firmelor înscrise în Registrul Comerțului și al celor care au depus bilanțurile la Direcția Generală a Finanțelor Publice - a spus Daraban. Uneori, diferența se ridica la 40%. Un astfel de recensământ - control ar putea fi restrâns la firmele care nu au depus situațiile financiare. Unele dintre ele sunt inactive, dar se află la sediile declarate și pot fi controlate. Celelalte sunt firmele fantomă. În cazul acestora trebuie luate măsurile legale, care să ducă la asanarea economiei de acest fenomen."

Autoritățile statului au două soluții: să prindă firmele fantomă cu năvodul - măsura radicală propusă de noi, care va duce la asanarea rapidă a economiei naționale de aceste firme -, sau să prindă cu undița, una câte una, rețelele acestor firme. Practica a demonstrat că cea de a doua cale nu duce nicăieri, căci în locul fiecărei rețele destructurate s-au ridicat altele.