AVAS a anulat privatizarea IMUM Medgidia

Producătorul de utilaje agricole IMUM Medgidia se află la cea de-a doua privatizare ratată.

Un deceniu de experimente
Experiența din anul 2000, când austriacul Robert Riedl a cumpărat pachetul majoritar de acțiuni la prețul a 25 de remorci, era cât pe ce să ducă la dezmembrarea și vânzarea halelor și atelierelor la fier vechi, așa cum s-a întâmplat cu fabrica de lapte a ICIL Constanța. Din fericire, Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) a intervenit, a reziliat contractul de vânzare - cumpărare și a pus capăt jafului.
A urmat privatizarea din 2005. Noii cumpărători, un grup de investitori turci, au fost bine intenționați. Au cheltuit circa 1,5 milioane de euro, dar de pomană. Nu au reușit să pună în practică angajamentele asumate față de AVAS, prin contractul de vânzare - cumpărare. Instituția statului s-a văzut nevoită să intervină din nou și să anuleze privatizarea.
În cei aproape 10 ani de asemenea experimente, datoriile IMUM Medgidia către bugetul statului au crescut de la 44,1 de miliarde de lei vechi (cât erau înregistrate la 31 august 2000) la circa 200 de miliarde de lei, în care sunt incluse dobânzile și penalitățile. În contul acestei sume, fiscul a instituit sechestre pe activele IMUM.
La rândul său, sindicatul unității a câștigat procesul pentru plata salariilor pe lunile aprilie și mai, plus penalitățile aferente. Este vorba de o creanță de circa 7 miliarde de lei vechi. În baza hotărârii instanței de judecată, organizația a obținut, la rândul ei, sechestrul pe bunurile societății.
Un alt proces, pentru plata salariilor pe lunile iunie - septembrie, se află în derulare, suma reclamată, cu penalități cu tot, ajungând la vreo 9 miliarde de lei vechi.
La coadă stau și alți creditori, doi dintre ei solicitând, în justiție, declararea falimentului. Edimed Medgidia are de încasat circa 900 de milioane de lei, iar un furnizor de materiale, din Turcia, 500 de milioane de lei.

Turcul plătește
În clipa de față, IMUM se află în procedura de tranziție de la un acționariat la altul. Turcii au fost scoși din structura acestuia, dar AVAS nu și-a reluat locul, așteptând ca judecătorul delegat să avizeze înscrierea mențiunii în Registrul Comerțului.
Viitorul acționar majoritar va numi un administrator interimar, care va convoca AGA. Aceasta va institui un consiliu de administrație și o conducere executivă.
Pe de altă parte, foștii acționari turci au pornit o acțiune în justiție împotriva AVAS, care nu numai că a reziliat contractul, dar a executat și garanția bancară.
"Nu i se poate imputa fostului acționar majoritar faptul că nu a băgat bani în societate - afirmă Liviu Chiriță, liderul Sindicatului IMUM. Problema este cum a făcut-o. Turcii au plătit impozite, salarii și au cumpărat materiale, dar nu au făcut reorganizare, retehnologizare, așa cum s-au angajat. Nu au introdus tehnologii, produse noi, n-au avut marketing. Față de statul român, ei se angajaseră să pună în practică un program de restructurare și reorganizare a societății, să relanseze producția. N-au reușit altceva decât să majoreze pierderile, câte 25 - 30 de miliarde de lei pe an."
Pe parcursul derulării contractului de privatizare, turcii au primit o serie de amenzi pentru nerespectarea lui, relatează liderul de sindicat. "Spre exemplu, nu aveau voie să-și împartă acțiunile între ei, pe fiecare membru al grupului de cumpărători. Pentru că au făcut acest lucru și au înregistrat mențiunea la Registrul Comerțului, AVAS i-a penalizat cu 100.000 de euro. Sunt și alte penalități, inclusiv pentru neexecutarea la timp a investițiilor."

Soluția salvatoare
Salariații și sindicatul așteaptă o soluție salvatoare din partea AVAS.
Falimentul este cea mai proastă alternativă, consi-deră liderul sindicatului. Dimpotrivă, reorganizarea judiciară ar putea duce la relansarea producției, la revitalizarea afacerii și la plata datoriilor pe baza unui grafic agreat de creditori, la salvarea locurilor de muncă. Pe perioada aplicării acestei măsuri, vor îngheța pena-litățile și dobânzile aferente datoriilor acumulate la bugetul statului, precum și executările silite.
Există și varianta ca fiscul să execute activele excedentare și să-și recupereze creanțele, iar societatea să rămână curată și să fie rapid privatizată, spune Chiriță. Valoarea patrimoniului IMUM, la prețurile actuale de pe piață, se ridică la circa 500 de miliarde de lei vechi, în timp ce datoria către bugetul de stat este de doar 200 miliarde de lei.
IMUM deține: 35 ha de teren intravilan, din care mare parte este acoperit cu hale și ateliere de producție, cu platforme betonate și cu dotările aferente; instalații, utilaje și SDV-istică pentru confecții metalice, sudură, prelucrări prin așchiere, vopsitorie etc.