Sistemul medical din România, printre cele mai proaste din Europa

Cusururile sistemului medical românesc sunt confirmate în cel mai recent studiu european, dedicat cercetării comparative a sistemelor de sănătate din Europa. România a primit printre cele mai slabe punctaje, fiind situată pe locul 32 din 33 de țări analizate. Sistemul medical din țara noastră a fost surclasat inclusiv de Albania
și Muntenegru, state aflate în afara Uniunii Europene.

Organizația Health Power House, susținută de Comisia Europeană, a dat publicității, la sfârșitul lui septembrie, raportul Euro Health Consumer Index 2009, un studiu european în care sunt comparate sistemele sanitare din 33 de state, inclusiv Croația și Macedonia, țări candidate la integrarea în UE, dar și din Albania și Islanda. Este al cincilea an consecutiv când este realizată cercetarea. Autorii sunt dr. Arne Björnberg, managerul de proiect, dr. Beatriz Cebolla și dr. Sonja Lindblad.
Țările au fost analizate din prisma a șase categorii de criterii, respectiv timpul de așteptare pentru consultații sau tratament, drepturile pacienților, sistemul informatic existent în unitățile sanitare, tipurile de servicii medicale oferite în țările respective, serviciile farmaceutice, cazurile rezolvate. Cercetarea s-a bazat atât pe datele furnizate de ministerele de resort, cât mai ales pe informațiile primite de la organizațiile de pacienți.

Olanda, țara cu cel mai performant sistem medical
Olanda a fost desemnată, pentru al doilea an consecutiv, ca fiind țara cu cel mai performant sistem medical - cu 863 de puncte acumulate. Potrivit cercetătorilor, sistemul sanitar olandez a avut de câștigat pentru că deciziile sunt luate de specialiștii din sănătate și de pacienți - organizațiile formate de pacienți au o implicare semnificativă în organizarea sistemului. "Amatorii, precum politicienii și birocrații, nu sunt un factor de decizie. Acesta poate fi un motiv important pentru care Olanda se află în vârf", se arată în studiu. De asemenea, o altă caracteristică a Țării Lalelelor o reprezintă delimitarea strictă a furnizorilor de asigurări de să-nătate de unitățile spitalicești. Iar multitudinea furnizorilor de asigurări de sănătate duce la existența unei concurențe cu rezultate benefice pentru pacienți. Pe de altă parte, deficiențe au fost constatate la accesul bolnavilor la tratamente, Olanda fiind de-punctată pentru timpul de așteptare.

Norvegia și Suedia bagă cei mai mulți bani în sănătate
Danemarca a fost "săltată" pe un loc secund de preocuparea manifestată pentru informatizarea a tot ce înseamnă sistem medical: registrele cu pacienți ale spitalelor sunt ținute pe computer, rezultatele analizelor medicale sunt comunicate în timp real, prin internet, iar bolnavii pot alege către ce unitate să se adreseze, căci au la dispoziție, on-line, o clasificare a spitalelor în funcție de dotări și rezultate. "Din acest motiv, Danemarca se distanțează de țările învecinate, deși fondurile cheltuite pentru sănătate sunt mai mici", au mai afirmat cercetătorii. De asemenea, Portugalia se remarcă printr-un sistem medical informatizat, până și programările făcându-se on-line.
Facem precizarea că, potrivit studiului, în Norvegia, Suedia, Luxemburg, Olanda, Austria (prezentate în ordine descrescătoare) sunt alocate cele mai mari fonduri pentru sistemul sanitar. România se află, și la acest capitol, la coada clasamentului, tot pe penultimul loc, fiind urmată de Albania.

Medicii din Islanda se specializează zece ani prin alte țări
Sistemul de sănătate din Islanda are capacitatea să ofere servicii medicale pentru două milioane de pacienți. În fapt, numărul beneficiarilor nu depășește 300.000, după cum au arătat realizatorii studiului european.
Islanda duce lipsă de specialiști pentru pregătirea medicilor, drept pentru care trage foloase de pe urma unei metode asemănătoare celei medievale prin care erau instruiți tâmplarii și pietrarii. "După terminarea școlii, tinerii doctori islandezi își fac specializarea, vreme de opt - zece ani, în alte țări. Apoi se întorc și nu au nevoie să se căsătorească cu văduva vreunui tâmplar pentru a-și deschide o afacere!", menționează experții.
Mai mult, medicii islandezi profită de anii petrecuți peste hotare și pentru a-și face relații, "folositoare pentru cazurile complicate". "Un medic islandez care se confruntă cu un caz pe care nu-l poate soluționa în țară, pune mâna pe telefon și-și sună fostul șef de la un spital prestigios dintr-un alt stat. Iar răspunsul pe care îl primește este «Trimite pacientul cu primul avion»", mai consemnează raportul anual. Per ansamblu, sistemul sanitar din Islanda a obținut un punctaj care îl clasează pe locul trei în Europa.

Germania, țara misterelor medicale
Cercetătorii de la Health Power House au clasat Germania pe locul al șaselea și au supranumit-o "Țara misterelor". "Germania are politica medicală orientată către consumator, cu cele mai puține restricții. Pacienții pot apela la orice tip de asistență medicală, oricând vor. Caracteristice Germaniei sunt spitalele generale mici, nu spitalele specializate. Misterul este cum se poate să funcționeze un sistem fără restricții, fără costuri astronomice. O posibilă explicație găsim în studiile care arată că medicii germani muncesc ore mai multe, au mai multe programări și mai multe consultații pe an, dar lucrează respectând codul etic", se arată în studiu.

Grecia are cei mai mulți doctori la suta de mii de locuitori
Grecia conduce detașat în clasamentul privind numărul de medici per cap de locuitor, cu peste 500 de doctori la 100.000 de locuitori. Cu toate acestea, organizațiile de pacienți reclamă lipsa de preocupare pentru acordarea unor servicii medicale calitative. În consecință, Grecia este clasată pe locul 24. La acest capitol, România ocupă, de asemenea, penultimul loc în clasament, cu sub 200 de medici la 100.000 de locuitori. Mai puțin decât noi are Albania, care numără puțin peste 100 de doctori la suta de mii de pacienți.
Albania nu este membră a UE, dar a fost inclusă în raport în urma solicitării trimise de Ministerul Sănătății din această țară. "Ne-au transmis, într-un e-mail drăguț, că «se poate prea bine să fim pe ultimul loc, dar vrem să apărem în raport». Albania are resurse medicale limitate, dar excelează în ceea ce privește accesul pacienților și timpii de așteptare, practic inexistenți, surclasând, din acest punct de vedere, Belgia, Germania sau Elveția", au afirmat coordonatorii studiului.
Dar motivul pentru care albanezii nu stau la coadă la medic este slabul interes manifestat pentru propria stare de sănătate. "Explicația oferită de minister este că albanezii sunt un neam tare și ajung la medic doar dacă sunt cărați acolo", se specifică în raportul anual.
Cu toate acestea, Albania este clasată pe locul 30 în clasamentul general, în vreme ce România se află mai spre coadă, pe locul 32, cu 489 de puncte acumulate, singura țară care a acumulat un punctaj mai mic fiind Bulgaria.

România - codașa clasamentului la toate capitolele
Potrivit coordonatorilor raportului, România a punctat favorabil pentru existența legilor care plasează drepturile pacienților în centrul sistemului medical. A avut însă de pierdut din cauza neimplicării organizațiilor de pacienți în luarea deciziilor în sistemul sanitar, din cauza lipsei unor registre cu medici, pentru neevidențierea rezultatelor medicale obținute de spitale, astfel încât pacienții să se ghideze spre un specialist sau altul. De asemenea, pacienții au reclamat lipsa mijloacelor de comunicare telefonice sau on-line cu medicii de familie sau specialiști și slaba finanțare pentru tratamentele peste hotare.
Un punctaj mediu a primit sistemul medical românesc la timpul de așteptare pentru con-ultații, investigații paraclinice, intervenții chirurgicale sau urmarea unui tratament. De asemenea, România a fost depunctată pentru incidența mare a bolilor cardiace în rândul populației, pentru numărul ridicat de decese cauzate de cancer, pentru mortalitatea infantilă ridicată. Stăm bine însă, după cum arată studiul, la capitolul privind sinuciderile, constatându-se o scădere. Comparativ cu anul 2008, România a căzut cinci poziții.
Dincolo de discrepanțele privind dotările, respectarea drepturilor pacienților și timpii de așteptare, studiul scoate în evidență o problemă comună: "Toate sistemele sanitare împărtășesc o preocupare comună, și anume cum să asigure 7 - 10% din bugetul de stat pentru sănătate", se arată în cercetarea europeană.