Băncile sunt jefuite cu… garanția statului

Acțiunile în forță ale mascaților și procurorilor nu mai surprind pe nimeni. Dimpotrivă, ar fi ieșit din comun să treacă o lună fără un "spectacol" cu descinderi, percheziții și zeci de arestări.

O gaură de 22 milioane euro

În 2011, capul de afiș l-au ținut punctele vamale. Procurorii au spart norma la "destructurarea grupărilor infracționale organizate", alcătuite din vameși, polițiști de frontieră și contrabandiști.

În 2012, am avut parte de mai multă variație. Polițiștii și vameșii corupți au ieșit de pe scenă, pentru a lăsa prim-planul contrabandiștilor de fructe și legume, "ilegaliștilor" din afacerile cu alcool și "nașilor" de la Calea Ferată.

"Reprezentația" de ultimă oră, cu cel mai mare "buget", are "actori și regizori" din sistemul bancar și Ministerul Economiei. Ieri, procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism au făcut 50 de percheziții la sediile unor bănci și firme din București, Călărași și Giurgiu și au "destructurat" un grup infracțional de 48 de persoane, specializat în fraudarea băncilor. Indivizii au reușit să obțină 40 de credite de la 16 unități bancare, cu documente false. Prejudiciul a fost estimat la 22 milioane euro.

Potrivit DIICOT, gruparea ar fi fost condusă de Daniel Ruse și ar fi beneficiat de sprijinul învinuiților Aurel Șaramet - director al Fondului Național de Garantare a Creditelor pentru IMM, Claudiu Alexandru Cercel - Duca - vicepreședinte al unei unități bancare, Mihai Grigoroiu, Ionuț Cătălin Roșu și Mihail Andrei Atanasiu - angajați ai Ministerului Economiei și Florian Dragoș Diaconescu. Până la o hotărâre definitivă a justiției, aceștia beneficiază de prezumția de nevinovăție.

Suspendări la minister

Valul de percheziții și arestări a fost urmat de reacția unora dintre entitățile implicate. BRD - Groupe Société Générale a dat publicității un comunicat în care se afirmă că "a luat cunoștință de o acțiune întreprinsă de procurori ai DIICOT", că "activitatea BRD nu este afectată de acest eveniment" și că banca "rămâne la dispoziția autorităților pentru a furniza orice informație necesară legată de acest caz."

Ce să înțelegem din acest comunicat? Că la BRD - Groupe Société Générale nu există nicio fraudă, că economiile depunătorilor sunt în siguranță, că niciun angajat al băncii nu e implicat în vreun fel sau altul în această "afacere"?

Potrivit informațiilor publicate pe site-ul BRD, Claudiu Alexandru Cercel - Duca este director general adjunct - coordonator pol piețe financiare din data de 2 octombrie 2008. Chiar dacă bancherul beneficiază de prezumția de nevinovăție, este corect ca până la clarificarea cazului să mai aibă drept de decizie? Aici nu e vorba doar de încrederea pe care acționarii și administratorii i-o acordă lui Cercel - Duca. Mai importantă este încrederea depunătorilor față de bancă, care se poate știrbi la orice ezitare a instituției financiare de a lua măsurile așteptate în astfel de împrejurări.

Spre deosebire de BRD - Groupe Société Générale, Ministerul Economiei a avut o reacție corectă. Printr-un comunicat de presă, opinia publică a fost informată că în cazul directorului Fondului Național de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri, Aurel Șaramet, au fost demarate procedurile de suspendare din funcție. În ceea ce îi privește pe Mihai Grigoroiu (director general adjunct la AM POSCEE), Ionuț Cătălin Roșu (auditor asistent în cadrul Serviciului de Audit Public Intern din cadrul OIIMM) și Mihail Andrei Atanasiu (consilier asistent la direcția generală mediu de afaceri în cadrul OIIMM), ministrul economiei a dispus încetarea activității în funcțiile ocupate, urmând să dispună suspendare lor, dacă DIICOT va lua măsura arestării preventive.

Legături periculoase

În ultimii ani s-au acumulat numeroase suspiciuni privind legăturile dintre bancheri și grupările infracționale. În iulie 2008, fostul comisar șef de secție al Gărzii Financiare Constanța, Cristian Radu (în prezent primar al Mangaliei) declara, pentru cotidianul "Cuget Liber": "Monitorizăm atent comerțul cu cerealele. Constatăm că mulți dintre samsari sunt firme fantomă, care se interpun între producătorii particulari și exportatori. Câștigul lor este taxa pe valoare adăugată. Dacă nu s-ar bucura de concursul băncilor, acești samsari nu ar exista pe piață. Există două bănci în Constanța, care acționează pe acest segment de piață."

Operațiunile se derulau în stil mafiot. Cu excepția sumei, toate datele din documentele prezentate băncilor erau fictive. Reprezentantul firmei fantomă era trimis cu borderoul în bancă. Nu stătea la rând și nu mai facea nicio hârtie. Preda documentul pregătit dinainte și primea teancul de bani: miliarde de lei vechi gata numărați și cu monetarul pregătit. Totul se petrecea cu iuțeala fulgerului și executantul operațiunii dispărea cu banii, pe ușă.

Cele două bănci constănțene aflate în slujba mafiei cerealelor lucrau, aparent, legal. În fapt, ele au netezit calea infractorilor. "Băncile respective ar fi trebuit să fie primele care semnalează faptul că niște firme înființate de numai o lună ridică zilnic miliarde de lei vechi, că persoanele care vin să preia banii sunt dubioase. Niciuna dintre cele două bănci constănțene nu a dat vreun semnal privind cele ce se întâmplă. Știm că de ani de zile doar cele două bănci lucrează cu samsarii" - spunea Cristian Radu.

Din 1991 și până astăzi, sistemul bancar românesc a avut o evoluție convulsivă, generată de moralitatea bancherilor și legăturile lor cu grupările infracționale. Rănile numite Dacia Felix, Credit Bank, Columna, Bancorex, Banca Agricolă, Albina, Bankcoop și Banca Internațională a Religiilor nu s-au cicatrizat nici până astăzi.