Bugetul pătimirii naționale

Timp de o lună, în campania electorală, premierul Victor Ponta și ministrul Ioana Petrescu s-au străduit să argumenteze de ce încalcă Legea finanțelor publice. Potrivit actului normativ, aveau obligația să vină în Parlament, cu bugetele, până pe 15 octombrie 2014, pentru a fi discutate.

De ce au fugit, n-au scăpat. Până la sfârșitul acestei luni, Ponta și Ioana Petrescu trebuie să își facă "temele", căci urmează să fie "examinați" de o echipă de experți ai FMI și Comisiei Europene, în intervalul 2 - 10 decembrie. Aceștia vin special la București pentru a lua la puricat proiectele de buget.

Mediul de afaceri din România este mai interesat de bugetele statului decât organismele internaționale. Din cauza Ministerului de Finanțe și a Guvernului Ponta, agenții economici nu își pot schița planurile de producție și bugetele de venituri și cheltuieli, pentru că nu știu care va fi structura și nivelul fiscalității din 2015 și ce investiții se vor face din bani publici.

Va fi diminuată "taxa pe stâlp" de la 1,5% la 1%, așa cum s-a promis în campania electorală? Va fi menținută reducerea de 5% a CAS pentru angajatori? Cum se va calcula acciza? Va fi păstrată supra-acciza la carburanți? Vor fi introduse noi impozite pe proprietate? Vor fi majorate cele vechi? Se va umbla la cota unică de impozitare a veniturilor și profitului? Se va relua programul de construcție a autostrăzilor, abandonat în 2013? Ce proiecte de investiții cu finanțare de la bugetul statului sau de la Uniunea Europeană vor fi demarate în 2015? Răspunsurile la aceste întrebări ar trebui să se găsească în viitoarea construcție bugetară a Cabinetului Ponta.

Instituțiile publice, în frunte cu administrațiile locale, stau ca pe jar. Bugetele lor sunt parte a bugetului de stat și orice întârziere în aprobarea lui le provoacă mari prejudicii. Multe dintre ele au datorii ce trebuie achitate, au investiții în curs ori "pe țeavă", care așteaptă finanțarea. Nu pot demara nici programele pe bani europeni fără partea de cofinanțare.

Modul în care vor arăta bugetele statului preocupă și populația. Pensionarii vor să știe dacă pensiile le vor fi indexate cu rata inflației așa cum prevede legea. Bugetarii vor să cunoască dacă fondul de salarii prevăzut pentru 2015 se va modifica într-un sens sau altul și dacă se va umbla la schemele de personal. Plătitorii facturilor de curent electric și energie termică, consumatorii de cafea, proprietarii de autoturisme așteaptă să li se spună dacă vor plăti accize mai mari sau mai mici decât în 2014. La rândul lor, proprietarii de locuințe, de terenuri și de locuri de veci sunt îngrijorați că, de anul viitor, vor plăti impozite majorate. "Statul va face investiții, va crea locuri de muncă sau va trebui să plecăm din țară?", se întreabă șomerii.

Nu există categorie socio-profesională în România care să nu fie preocupată de arhitectura bugetelor statului, care să nu se teamă că taxele și impozitele vor crește în 2015, în timp ce serviciile pe care statul este obligat să le asigure cetățenilor se vor înrăutăți și mai mult.

Lipsa bugetelor statului a generat o stare de stres, de incertitudine și îngrijorare în rândul agenților economici și al populației. Acest climat își pune amprenta asupra acțiunilor și comportamentului tuturor; descurajează consumul, creditarea, investițiile și creșterea locurilor de muncă, întrucât societatea românească se așteaptă la ce e mai rău din partea Guvernului Ponta.

În stilu-i caracteristic, premierul și-a luat concediu tocmai acum, când e atât de mult de muncă. Nu s-a odihnit de ajuns în timpul campaniei electorale, în care n-a făcut altceva decât să se plimbe prin țară?