Câte locuri de muncă a pierdut portul Constanța în timpul crizei din 2009 - 2011
Vă amintiți câte locuri de muncă erau în 1989 pe platforma portului Constanța? Numai în sectorul de operare și al serviciilor conexe activau circa 20.000 de lucrători.
De atunci și până astăzi, numărul lor s-a împuținat constant, ajungând la circa 7.000, în anul 2007, și cu puțin peste 5.000, în 2010.
În tot acest timp, potențialul uman al portului Constanța a suferit nu doar schimbări cantitative majore, ci și calitative. Ponderea docherilor a scăzut continuu, în favoarea celei a operatorilor de instalații și utilaje portuare (macarale, poduri rulante, electrocare, motostivuitoare, benzi transportoare, panouri de comandă din silozuri etc.) și a conducătorilor auto (de pe camioane, tractoare, platforme de transport). De asemenea, a crescut numărul lucrătorilor policalificați.
Cu toate acestea, volumul de muncă manuală și numărul lucrătorilor "cu cârca" se menține ridicat.
De la efect la cauză
În spatele scăderii numărului de lucrători portuari se află un complex de factori. Fluctuațiile mari ale traficului de mărfuri, de la o etapă la alta, și schimbarea structurii lui au avut o contribuție decisivă.
În 1988, traficul de mărfuri din portul Constanța atinsese recordul, neegalat până astăzi, de 62.342.000 tone. Au urmat ani când cantitatea de mărfuri manipulată a coborât la jumătate, dar și ani cu vârf de trafic, precum 2005 și 2008, când fluxurile totale de mărfuri din porturile Constanța, Midia și Mangalia, la un loc, s-au apropiat de recordul din 1988.
Noile tehnologii de operare portuară, paletizarea și containerizarea mărfurilor, mecanizarea și automatizarea activităților, apariția silozurilor performante pentru cereale și ciment, a terminalelor moderne pentru materii prime siderurgice și containere, au contribuit decisiv la reducerea necesarului de forță de muncă, dar și la înlocuirea multora dintre lucrătorii "cu cârca" cu operatorii de instalații și echipamente portuare.
Privatizarea unităților de operare portuară în intervalul 1990 - 2000 a creat bazele economice pentru noul salt tehnologic din anii ce au urmat, dar și pentru utilizarea la o scară tot mai mare a sistemului furnizorilor de muncă temporară, în activitățile manuale.
Bisturiul crizei
În cele ce urmează, vom vedea cum a afectat criza economică din 2009 - 2011 locurile de muncă din acest sector. Din datele de bilanț publicate de Ministerul Finanțelor Publice, rezultă că lotul principalelor 30 de companii de operare portuară luate în studiu a raportat, în 2008, un personal mediu total de 5.838 de lucrători. Era ultimul an al creșterii economice, iar traficul de mărfuri din portul Constanța urcase la 59.197.641 tone.
După trei ani de recesiune, în care cantitatea de mărfuri operată a scăzut cu 31,41%, până la 40.604.274 tone în 2011, numărul mediu de personal raportat a ajuns la 4.988 lucrători.
Criza din 2009 - 2011 a tăiat mai puține locuri de muncă decât reformele economice, privatizarea și progresul tehnologic la un loc, doar 850, respectiv 14,56% din cele existente în 2008. Cele mai multe le-au pierdut: Socep (186), Comvex (138), Frial (104), Umex (93), Oil Terminal (88) și Constanța South Container Terminal (86).
Totuși, recesiunea a acționat destul de selectiv. Dacă 14 companii au raportat efective mai mici în 2011 față de 2008, alte 16 au înregistrat creșteri. Diferențele se datorează în principal evoluției diferite a traficului pe tipuri de mărfuri, dar și intrării în exploatare a unor capacități noi de operare (silozuri și magazii de cereale). Spre exemplu, United Shipping Agency, care a pus în funcțiune un siloz modern de cereale, a raportat o creștere de 65 de lucrători.
Top 30 al locurilor de muncă
Studiul nostru arată că, în 2011, Oil Terminal asigura 1.185 locuri de muncă, adică 23,76% din totalul celor raportate de către cei 30 de operatori. Este un fapt cu adevărat surprinzător, dacă ținem cont de gradul ridicat de automatizare al terminalului petrolier.
Un număr de cinci firme - Oil Terminal, Constanța South Container Terminal, Socep, Chimpex și United Shipping Agency - asigură 52,48% din locurile de muncă ale celor 30 de companii care fac obiectul studiului.
În continuare, vă prezentăm topul celor 30 de firme, ierarhizate în funcție de numărul mediu de salariați raportat în 2011 (în paranteze este consemnată creșterea, respectiv descreșterea, față de 2008):
1. Oil Terminal - 1.185 lucrători (-88 lucrători);
2. Constanța South Container Terminal - 499 lucrători (-86 lucrători);
3. Socep - 440 lucrători (-186 lucrători);
4. Chimpex - 260 lucrători (-21 lucrători);
5. United Shipping Agency - 234 lucrători (+65 lucrători);
6. Decirom - 206 lucrători (-99 lucrători);
7. Minmetal - 205 lucrători (-99 lucrători);
8. Tomini Trading - 205 lucrători (-53 lucrători);
9. Comvex - 200 lucrători (- 138 lucrători);
10. Romned Port Operator - 191 lucrători (-1 lucrător);
11. North Star Shipping - 180 lucrători (-39 lucrători);
12. TTS Operator - 152 lucrători (+13 lucrători);
13. Umex - 138 lucrători (-93 lucrători);
14. Casa de Expediții Phoenix - 132 lucrători (+25 lucrători);
15. European Metal Services - 99 lucrători (+11 lucrători);
16. Frial – 94 lucrători ( -104 lucrători);
17. Barter Trading Romania - 77 lucrători (+16 lucrători);
18. Rotrac - 71 lucrători (-10 lucrători);
19, Silotrans - 59 lucrători (+10 lucrători);
20. APM Terminals Romania - 57 lucrători (+4 lucrători);
21. Kirazoglu Corporation - 55 lucrători (+10 lucrători);
22. Barter Port Operator - 50 lucrători (+6 lucrători);
23. Niva Prodcom - 48 lucrători (-9 lucrători);
24. Astar Stevedoring - 34 lucrători (-9 lucrători);
25. Sargeant Marine Romania - 29 lucrători (+1 lucrători);
26. Silo - Port - 26 lucrători (+5 lucrători);
27. Kronospan Zona Liberă Constanța - 25 lucrători (+9 lucrători);
28. Beta Intertrans - 18 lucrători (+13 lucrători);
29. Amvexis Com - 12 lucrători (-5 lucrători);
30. Canopus Star - 7 lucrători (+2 lucrători).
În ediția de mâine, vom discuta despre evoluția productivității muncii în activitatea de operare portuară.
Comentează știrea
Vasile
26 septembrie 2012
Muncitori in port
Ar trebui sa se aibă in vedere ca au apărut noi investiții moderne (Containere terminal mol 2,tts,campus,nss,UNITER shipping agency,,barter trading,kirazoglu si alte firme ce operează cereale)cu tehnologii corespunzătoare care au condus la creșterea traficului de containere si cereale.Fara aceste investiții situatia traficului in portul constanta ar fi fost jalnica.In 1988 când s-au realizat 62 milioane tone ponderea o aveau minereul de fier si produsele petroliere unde acum se realizează mult mai puțin.Realizarea investițiilor susamintite in perioada 1998-2005 a fost salvarea portului Constanța ,fără ele traficul ar fi fost cu circa15 milioane tone mai mic.Pe baza operatorilor vechi(excepție Comvex) traficul de marfa ar fi scăzut dramatic.Sunt utilaje la aceste societati vechi de circa 40 de ani.Alo Socep,Romned,Frial,Minmetal se aude?
Articole pe aceeași temă
Miercuri, 26 Septembrie 2012
Marţi, 25 Septembrie 2012
Luni, 24 Septembrie 2012
Vineri, 21 Septembrie 2012
Marţi, 25 Septembrie 2012