Ce afaceri trebuie stimulate de viitorii aleși locali?

Populația este principala avere a unei țări, a unei regiuni sau localități. Județul Constanța pierde pe zi ce trece din averea câștigată cu mare greutate.

La recensământul din 25 ianuarie 1948 avea doar 311.062 locuitori. Sub impactul procesului de industrializare din anii 60´ - 80´, populația județului a ajuns la 748.769 locuitori la 18 martie 2002. Creșterea a avut loc prin migrația forței de muncă dinspre regiunile slab dezvoltate ale țării (Oltenia și Moldova, în principal).

Prin extinderea și modernizarea portului Constanța, a șantierelor navale din Constanța și Mangalia, prin construcția fabricii de ciment și a celei de mașini și utilaje agricole de la Medgidia, a combinatului petrochimic din Năvodari, a Centralei Nuclearo-Electrice de la Cernavodă și a multor alte unități industriale s-au asigurat peste 100.000 de locuri de muncă mai bine plătite. Pentru forța de muncă atrasă s-au construit orașe întregi de blocuri, rețele de comerț și servicii, ceea ce a dus la apariția a alte zeci de mii de locuri de muncă.

De la recensământul din 7 ianuarie 1992 și până azi, populația județului a scăzut continuu. În primii 10 ani a avut loc o descreștere semnificativă, dar relativ mică, de numai 33.618 locuitori, la recensământul din 18 martie 2002 fiind înregistrată o populație de 715.151 persoane.

Ce s-a întâmplat în următorul deceniu echivalează cu un dezastru demografic. Conform datelor provizorii, la recensământul din 20 octombrie 2011, județul Constanța mai avea doar 630.679 locuitori. Într-un interval de aproape 10 ani, populația a scăzut cu 84.472 persoane. În total, din 1992 și până în prezent, județul nostru a pierdut 118.090 locuitori.

Administrațiile locale din județ ar fi trebuit să lanseze codul roșu demografic până acum, să analizeze cauzele și să caute soluții. N-au făcut-o.

Sarcina de a găsi soluții pentru inversarea tendinței demografice revine viitorilor aleși locali. Din păcate, în niciuna din platformele electorale lansate până la această dată, tema nu a fost abordată. Este o dovadă că cei implicați în alegerile locale nu au sesizat acest grav pericol.

Dinamica demografică negativă este determinată în principal de migrația externă a forței de muncă. De aici rezultă că principala problemă a județului o reprezintă lipsa locurilor de muncă. Preocupare de căpătâi a actualilor candidați, viitori primari și consilieri trebuie să fie atragerea investițiilor aducătoare de locuri de muncă și de venituri la bugetele locale.

În ce domenii de activitate ar trebui realizate investițiile? Constat că prea mulți dintre candidați sunt preocupați prioritar de turism și își propun să direcționeze resursele administrațiilor locale spre proiecte care să servească turismul. Abordarea este greșită, întrucât turismul de pe litoralul românesc este furnizor de locuri de muncă sezoniere, cu durata de două - trei luni pe an.

Administrațiile locale ar trebui să stimuleze investițiile din sectoarele care asigură locuri de muncă pe toată perioada anului, în special în activitățile productive. Acestea din urmă atrag, la rândul lor, investiții în construcții, servicii, transporturi, alimentația publică, comerț, sănătate și învățământ. Chiar istoria industrializării și urbanizării județului nostru demonstrează că așa stau lucrurile.

Să analizăm un alt aspect: dinamica numărului mediu de salariați din societățile comerciale ale județului, așa cum se reflectă în bilanțurile financiare. În 2005, județul a avut 153.258 salariați declarați. În 2007, numărul lor a crescut la 185.411 persoane, în 2008 a scăzut la 165.615 persoane, pentru ca în 2010 să coboare la 136.599 persoane (cu 10,87% mai puține față de 2005).

Sectoarele productive și serviciile, care asigură job-uri pe întreaga perioadă a anului, au pierdut cele mai multe locuri de muncă în intervalul 2005 - 2010; spre exemplu: construcțiile de mașini - 6.205 job-uri, transporturile - 6.410 job-uri, construcțiile - 5.483 job-uri. În schimb, turismul a înregistrat o creștere de 575 locuri de muncă (cele mai multe cu caracter sezonier).

Nu în ultimul rând, atunci când administrațiile locale își propun să susțină dezvoltarea mediului economic prin proiecte finanțate din bani publici, trebuie să țină cont de contribuția sectoarelor economice la cifra de afaceri totală a economiei județului sau localității, căci de acest indicator depind veniturile bugetelor locale.

În anul 2010, societățile care dețin hoteluri și alte facilități de cazare au realizat o cifră de afaceri reprezentând doar 0,73% din totalul pe județ. Deci și contribuția lor la veniturile bugetelor locale a fost extrem de scăzută. În schimb, multe alte sectoare au avut ponderi net superioare. Spre exemplu:

- fabricarea produselor obținute din prelucrarea țițeiului - 18,3%;

- comerțul cu ridicata al cerealelor și furajelor - 10,73%;

- servicii anexe extracției petrolului și gazelor naturale - 5,89%;

- construcții și reparații navale - 5,7%;

- comerț cu ridicata al deșeurilor și resturilor - 3,85%;

- servicii anexe transporturilor pe apă - 3,04%;

- recuperarea materialelor reciclabile - 2,21%;

- fabricarea materialelor plastice în forme primare - 2,16%;

- comerțul cu amănuntul în magazinele cu produse alimentare, băuturi și tutun - 2,1%;

- lucrări de construcții clădiri - 2,09%;

- comerțul cu ridicata cu produse alimentare, băuturi și tutun - 2,07%;

- transporturi rutiere de mărfuri - 1,84%;

- comerțul cu ridicata al materialului lemnos și de construcții - 1,6%;

- distribuția energiei electrice - 1,04%.