Ce șanse are CFR Călători să schimbe soarta tragică a transportului feroviar de persoane?

1419
2
Ce șanse are CFR Călători să schimbe soarta tragică a transportului feroviar de persoane? - fondcesansearecfr2-1666106350.jpg

Articole de la același autor

Transportul feroviar de călători s-a transformat, în ultimii 30 de ani, într-un furnizor de disconfort, nemulțumiri și reclamații, cu care nu poate rivaliza niciun alt serviciu de transport din România. Cu fiecare an ce trece, situația este tot mai dramatică. Rapoartele de activitate ale Societății Naționale de Transport Feroviar de Călători „CFR Călători” arată o creștere explozivă a nemulțumirii clienților.



Record de reclamații


Numărul reclamațiilor primite a crescut de la circa 1.220 în 2014 la 2.029 în 2015, la 2.268 în 2016, la peste 2.100 în 2017, la peste 4.200 în 2018 și 4.696 în 2019. În anul 2020, ca urmare a restricțiilor de deplasare impuse de autorități pe timpul pandemiei Covid-19, volumul deplasărilor cu trenul a scăzut și, drept urmare, s-a redus și numărul reclamațiilor până la 3.486. Dar în anul 2021, odată cu eliminarea restricțiilor și creșterea numărului călătorilor, numărul reclamațiilor a atins un nou record: 4.947. Faptul că în decurs de opt ani, din 2014 până în 2021, numărul reclamațiilor a crescut de patru ori este cea mai bună dovadă că, în acest interval de timp, transportul feroviar de călători a suferit o continuă degradare.

Potrivit rapoartelor CFR Călători cu privire la calitatea serviciilor furnizate, cele mai multe motive de nemulțumire ale semnatarilor reclamațiilor se referă la: întârzierile trenurilor, lipsa vagoanelor, anularea unor trenuri, comportamentul personalului feroviar, condițiile proaste de călătorie și lipsa confortului, defecțiunile instalațiilor de climatizare, mizeria și lipsa igienei din vagoane.



Inflație de întârzieri


Volumul mare al întârzierilor acumulate de trenuri constituie una dintre cele mai grave probleme ale transportului feroviar. Dacă managerii și administratorii CFR Călători omit să prezinte, în rapoartele lor de activitate, date despre volumul întârzierilor acumulate de trenurile companiei, în schimb astfel de statistici sunt furnizate de entități independente. Potrivit site-ului „My Trayn”, care contabilizează întârzierile trenurilor de călători în principalele gări din România, într-un interval de 1.902 zile, în perioada 1 august 2017 – 17 octombrie 2022, în cele 30 de gări monitorizate, trenurile au acumulat 7.925.159 de minute de întârziere, respectiv 5.504 zile sau 15 ani și 29 de zile. 


Media zilnică a întârzierilor în gările respective a fost de 4.167 de minute, respectiv 3 zile. În topul întârzierilor conduc gările: București Nord (cu 463 de minute pe zi), Craiova (cu 390 de minute pe zi) și Roșiori Nord (cu 315 minute pe zi). Gara Constanța se situează pe locul 18 al clasamentului, cu 79 de minute pe zi.

Din totalul de 7.925.159 de minute de întârziere, 89% (respectiv 7.116.857 de minute) aparțin unui număr de 1.232 de trenuri ale companiei CFR Călători. Pe locurile următoare se situează operatorii: Astra Trans Carpatic (2,87% din total, cu 20 de trenuri), Transferoviar Călători (2,70%, cu 192 de trenuri), Regio Călători (2,50%, cu 254 de trenuri), InterRegional Călători (1,24%, cu 140 de trenuri) și Softrans (0,90%, cu 10 trenuri). Dacă aceasta este situația pentru cele 30 de gări monitorizate, oare ce volum de întârzieri a fost înregistrat pe ansamblul celor circa 300 de gări din România?



Locomotive prea bătrâne


Volumul uriaș al întârzierilor este generat nu doar de rețeaua de cale ferată dezastruoasă, cu un număr mare de restricții de viteză, ci și de starea defectuoasă a materialul rulant, a locomotivelor și vagoanelor.

În prezent, vârsta medie a parcului de vehicule feroviare motoare (locomotive, automotoare și rame electrice) din inventarul companiei CFR Călători este de 51 de ani, iar 40% din parcul de locomotive electrice nu a trecut prin vreun proces de modernizare. La rândul lui, parcul de material rulant tractat (vagoanele) are vechimea medie de 32 de ani de la data fabricației. Astfel stând lucrurile, nu este de mirare că trenurile de călători rămân înțepenite în câmp, pentru că locomotivele se defectează în mers. Cât despre viteza de deplasare, ce să mai vorbim! Potrivit rapoartelor oficiale, în anul 2021, trenurile CFR Călători au atins „fantastica” viteză comercială de… 44,68 kilometri pe oră. Să ne mai miră oare că românii preferă să se deplaseze cu automobilul sau autobuzul de la o localitate la alta?

Strategia vorbelor goale

Când se va schimba starea transportului feroviar de călători din România? Am încercat să aflăm răspunsul studiind „Strategia de material rulant a CFR Călători pentru perioada 2021-2024”. Dar în zadar! Respectivul document abundă de generalități, fiind lipsit de măsuri concrete și termene precise. Iată câteva mostre: „Este necesară:

- creșterea graduală a parcului activ de material rulant și a ponderii vagoanelor apte să circule cu viteze maxime de 160 – 200 de kilometri pe oră, pentru operaționalizarea planurilor de mers adaptate evoluției condițiilor tehnice ale infrastructurii;

- modernizarea vagoanelor apte să circule cu viteze de până la 140 de kilometri pe oră, acestea urmând, pe de o parte, să conducă la creșterea ofertei de transport a CFR Călători, la nivel de rețea națională, dar în același timp și să permită retragerea etapizată din circulație a vagoanelor

modernizate în anii 2000 și care nu mai pot comporta un nou proces de modernizare”.

Dezastrul financiar

Cu o asemenea strategie, nu este de mirare că situația companiei feroviare a continuat să se înrăutățească în anii 2021 – 2022 și că declinul se va adânci în perioada următoare. De altfel, ce strategie ar putea susține o companie aflată într-o situație falimentară, care din 2017 și până în prezent a mers numai în pierdere?

Spre edificare, vă prezentăm seria pierderilor brute cu care a încheiat ultimii cinci ani (potrivit datelor publicate pe site-ul Ministerului de Finanțe): în anul 2017 – pierdere de 20.155.777 de lei; în 2018 – 93.985.703 de lei; în 2019 – 187.779.958 de lei; în 2020 – 376.488.018 de lei; în 2021 – 325.794.874 de lei. Din 20017 până în 2021, pierderea brută a crescut – atenție! - de peste 16 ori.
 

Mult mai grav este faptul că operatorul feroviar înregistrează datorii de 1.140.972.200 de lei. Valoarea lor este de două ori mai mare decât cea a capitalului total pe care îl deține, care se ridică la 569.482.466 de lei. Cu alte cuvinte, dacă mâine creditorii ar executa silit compania CFR Călători și i-ar scoate bunurile la vânzare, nu și-ar putea recupera decât o parte din bani și ar rămâne păgubiți. 



Comentează știrea

C-tin
19 octombrie 2022
Erorile neamului vanzator

Din a doua tara din Europa la transport feroviar am ajuns pe ultimul loc în Africa! Multumitii barcagiului Bas-i-escu și "tablagitelor" lui!

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 1.2546 secunde