Cerealele au depășit 50% din traficul pe Canalul Dunăre - Marea Neagră

Traficul pe canalele navigabile Dunăre - Marea Neagră și Porta Albă - Midia Năvodari are o evoluție spectaculoasă, cu creșteri record de la o lună la alta.

În primele trei luni ale anului 2015, au fost derulate 7.570.000 tone capacitate (tc), cu 1.570.000 tc, respectiv 15,47%, mai mult decât în primul trimestru din anul precedent. Au fost tranzitate 3.397.000 tone de mărfuri, cu 15,66% în plus față de perioada de referință din 2014.

În structura traficului, produsele agricole (cerealele în principal) dețin ponderea cea mai mare, respectiv 53%. Urmează: minereu-rile și materialele de carieră, cu o pondere de 25%; cărbunii - 9%; cocsul și produsele petroliere, cu 6%; produsele chimice, cu 3%; produsele metalurgice, cu 2%.

Interesantă este, mai ales, structura privind proveniența și destinația traficului de mărfuri. 30% din cantitatea de mărfuri tranzitate se face în contul României, 29% pentru Serbia, 24% pentru Ungaria și 10% pentru Bulgaria.

Din aceste date se poate trage următoarea concluzie: canalele navigabile Dunăre - Marea Neagră și Porta Albă - Midia Năvodari au un accentuat statut european, servind în mare măsură intereselor țărilor din Europa Centrală și de Est, dar și un predominant statut cerealier.

În ultimii patru ani, rolul canalelor navi-gabile românești în transportul mărfurilor europene din și spre portul Constanța a crescut și s-a stabilizat.

Pe de altă parte, producțiile record de cereale din ultimii trei ani obținute de România și vecinii ei au făcut să explodeze exporturile și tranzitul de cereale pe canalele de navigație. În același timp, a avut loc o reducere dramatică a traficului de materii prime siderurgice, ca urmare a prăbușirii industriei românești de profil.

Potențialul canalelor navigabile Dunăre - Marea Neagră și Poarta Albă - Midia Năvodari rămâne insuficient exploatat din cauza actualelor condiții de navigație de pe Dunăre. Bazinul fluviului necesită lucrări de dragare, de îndepărtare a pragurilor și de regularizare, astfel încât să se asigure adâncimea minimă de navigație, de 2,5 metri, pe întregul parcurs. Porturile dunărene au nevoie de investiții în terminale moderne și conexiuni rutiere și feroviare cu interiorul. Sunt necesare flote noi, specializate în transportul containerelor și hidrocarburilor, adaptate condițiilor de navigație de pe Dunăre. La rândul lor, administrațiile fluviale și ale porturilor trebuie să aibă dotările necesare pentru a asigura condiții bune de navigație și în perioadele de îngheț.

Între timp, canalele continuă să se modernizeze cu finanțare europeană. Sunt în plină desfășurare lucrările la ecluzele de la Cernavodă, Agigea și Ovidiu, navigația desfășurându-se pe un singur sens. Începând din 2016, vor demara lucrările pe cel de-al doilea sens.

De asemenea, Compania Națională Administrația Canalelor Navigabile a depus alte două proiecte, care așteaptă aprobarea Comisiei Europene. Unul are în vedere realizarea unui master plan al lucrărilor de întreținere, iar al doilea, realizarea unui sistem informatic privind traficul, care să fie interconectat cu Europa.