Companiile fluviale nu mai găsesc căpitani, ofițeri, timonieri și conducători de șalupă

La data de 31 decembrie 2008 va intra în vigoare Directiva europeană 87/2006 privind navigația pe apele interioare. "Ea aduce o serie de noutăți privind cerințele tehnice ce trebuie îndeplinite de navele fluviale. Schimbările urmăresc reducerea emisiilor de gaze în atmosferă, prevenirea poluării apei, dar și asigurarea condițiilor de muncă și viață la bord. Conform directivei, navele ce vor fi construite de acum înainte vor fi obligatoriu dotate cu motoare ecologice" – a declarat Valentin Șerbănescu, directorul general al Autorității Navale Române.

Sabia lui Damocles
La sfârșitul anului 2007, flota fluvială națională cuprindea 2.313 nave, din care: 64 de pasageri, 247 remorchere și împingătoare, 60 nave autopropulsate, pentru transportul mărfurilor, 1.211 nave fără propulsie, pentru mărfuri (tancuri, barje și alte tipuri), 703 nave tehnice de serviciu, 28 nave pentru dragaj, lucrări hidrotehnice, și ateliere plutitoare.
Din nefericire, spune Valentin Șerbănescu, multe dintre navele românești nu îndeplinesc cerințele noii directive, care sunt mult mai aspre decât condițiile impuse de Comisia Dunării. Partea bună este că directiva nu este definitivă și încă mai poate fi amendată. ANR a fost reprezentată de fiecare dată în grupurile de lucru comunitare în care noua reglementare a fost discutată. Ea se luptă să obțină prevederi favorabile flotei fluviale românești: amânări de termene, derogări, îndulcirea unor condiții etc.
Problema este de o importanță economică crucială pentru România. Cu cât se înăspresc mai mult condițiile de navigație, cu atât armatorii români trebuie să facă mai multe investiții, iar creșterea exagerată a cheltuielilor îi va face pe mulți dintre ei să devină necompetitivi și să fie scoși de pe piață.
România are destule experiențe nefericite generate de integrarea europeană. Ceea ce s-a întâmplat cu unitățile autohtone de procesare a produselor agricole, închise pe capete pentru că nu au îndeplinit standardele europene mult prea înalte pentru ele, se poate petrece și în flota fluvială. Acum, de la Bruxelles, iar amenință sabia lui Damocles. Dacă severitatea directivei nu va fi atenuată, multe nave vor fi trase pe dreapta.

O mână întinsă
Autoritatea Navală Română nu a stat deoparte, considerând că este de datoria sa să sprijine companiile de navigație să-și continue activitatea. Pe data de 25 februarie 2008, conducerea ei s-a întâlnit cu Asociația Delta a Armatorilor și Operatorilor Portuari Fluviali – Tulcea. La reuniune a participat și reprezentantul ANR în comisia europeană de lucru. Acesta a expus pe larg mersul discuțiilor și propunerile promovate de partea română.
"Întâlnirea din Tulcea a scos în evidență, pe lângă problemele privind dotarea navelor, faptul că armatorii se confruntă cu o acută lipsă de personal calificat. Companiile nu mai găsesc pe piață căpitani fluviali, ofițeri, timonieri, conducători de șalupă etc. De aici apare și problema încadrării navei cu echipajul minim de siguranță" – a declarat Valentin Șerbănescu
Pornind de la solicitările armatorilor, ANR va propune modificarea Ordinului ministrului transporturilor 319/2006.
Echipajului minim de siguranță de pe navele fluviale ar urma să se reducă, iar accesul în funcții de comandă se va face și de pe trepte ierarhice inferioare celor stabilite în prezent. Măsura are în vedere, în special, navele de capacitate mică (șalupe, bacuri-motor etc.) și nu va pune în pericol siguranța navigației, precizează Șerbănescu,
În luna martie o întâlnire similară va fi organizată cu Asociația Armatorilor si Operatorilor Portuari – Fluviali din România (Galați). "Vrem să le aflăm problemele, nemulțumirile față de activitatea ANR și a inspectorilor săi, față de calitatea serviciilor noastre. Dialogul social a devenit o practică în instituția noastră" – afirmă directorul general.