Conducerea Federației Naționale a Sindicatelor Portuare va fi "realeasă" în Sinaia

Tensiunile din Federația Națională a Sindicatelor Portuare continuă. Congresul extraordinar din 6 februarie 2013 nu a răspuns așteptărilor multora dintre organizațiile componente și nu a adus mai multă democrație internă și unitate. Dimpotrivă, schimbările operate în statutul federației au pus mai mult gaz pe focul nemulțumirilor. 

Lupta pentru reîmpărțirea funcțiilor de conducere a divizat Federația Națională a Sindicatelor Portuare în două tabere. Opoziția susține că, de dragul puterii, cei aflați la conducere au sacrificat totul: principii, valori, prietenii închegate în 23 de anii de muncă sindicală.

Totul ar trebui să se clarifice la Congresul ordinar al FNSP, programat în perioada 19 - 21 aprilie 2013. În cadrul reuniunii, delegații vor alege președintele, secretarul general, prim-vicepreședintele și vicepreședinții.

Unii dintre sindicaliști consideră că, din start, alegerile sunt viciate. Criteriile de depunere a candidaturilor sunt atât de restrictive, în contradicție cu Constituția și cu legile țării, încât nimeni nu se poate iluziona că scrutinul va fi democratic.

Pentru funcțiile eligibile, candidații au obligația să îndeplinească câteva condiții, care au stârnit comentarii și critici aprinse:

- nu trebuie să fie membri ai vreunui partid politic;

- nu trebuie să fi săvârșit vreo faptă de natură penală în legătură cu activitatea specifică sindicatelor;

- trebuie să fi îndeplinit cel puțin un mandat de patru ani într-o funcție executivă a unei organizații membre a FNSP, cu o vechime completă mai mare de patru ani în federație;

- pentru funcția de președinte al federației, candidații trebuie să fi îndeplinit și un mandat de patru ani într-o funcție din cadrul Biroului Permanent al FNSP:

Cât de legale și democratice sunt aceste criterii? Iată, la articolul 40, Constituția României precizează că cetățenii se pot asocia liber în partide politice, în sindicate, în patronate și în alte forme de asociere. După cum se vede, legea fundamentală nu condiționează asocierea într-un sindicat de neînscrierea într-un partid.

Pe de altă parte, articolul 16 din Constituție prevede faptul că funcțiile și demnitățile publice, civile sau militare (deci și funcțiile din sindicate) pot fi ocupate în condițiile legii. În cazul de față este vorba de Legea nr. 62/2011 a dialogului social.

La articolul 7 (1), acest act normativ dă dreptul organizațiilor sindicale să-și elaboreze reglementări proprii și să își aleagă liber (deci fără nicio îngrădire externă sau internă) reprezentanții. Cu alte cuvinte, organizația sindicală poate stabili reguli interne inclusiv pentru alegerea conducătorilor săi, dar criteriile stabilite pentru candidați nu trebuie să-i împiedice pe membrii de sindicat să-și aleagă liber liderii pe care și-i doresc.

Pe de altă parte, articolul 8 prevede că pot fi alese în organele de conducere ale organizațiilor sindicale persoanele care au capacitate de exercițiu deplină (altfel spus: nu sunt în arest sau în pușcărie și sunt în deplinătatea capacităților fizice, intelectuale și psihice) și nu execută pedeapsa complementară a interzicerii dreptului de a ocupa o funcție sau de a exercita o profesiune de natura aceleia de care s-au folosit pentru săvârșirea infracțiunii. După cum se vede, legea e profund democratică și de loc limitativă.

Criteriul referitor la candidaturile pentru funcția de președinte este cel mai restrictiv. Teoretic, pentru această funcție, din cei circa 6.000 de membri de sindicat ai federației, pot candida cel mult 25 - 30 de persoane. De-a lungul celor 23 de ani de existență a federației, cam atâtea persoane au ocupat funcții în cele cinci birouri permanente care s-au succedat. Practic, însă, baza de selecție a prezidențiabililor este, din diverse motive, mai mică: 10 - 15 persoane, susțin inițiații. Cum se dorește ca acest criteriu să nu se mai schimbe vreodată, este clar că actuala conducere va fi eternă, spun adepții alegerilor libere.

Toate aceste condiționări discriminatorii și restricționări au un scop evident, consideră Opoziția: îngrădirea democrației sindicale. Actualul sistem garantează un singur lucru: alegerile nu vor fi libere, ci direcționate spre un rezultat sigur.

De ce nu se respectă Constituția și legea, de ce nu se încalcă dreptul membrilor de sindicat de a candida la funcțiile de conducere, de ce nu sunt lăsați să se prezinte în fața congresului și să răspundă la întrebările delegaților? Opoziția consideră că sindicaliștii au capacitatea și discernământul să-i aleagă pe cei mai buni dintre ei, care să-i reprezinte și să-i conducă.

O altă decizie care a stârnit un val de critici este strămutarea congresului de la Constanța la Sinaia. Delegații vor trebui să achite, din banii sindicatelor pe care le reprezintă, cazarea la hotel (150 de lei pe noapte în cameră dublă, 135 lei - cameră simplă, micul dejun este inclus), prânzul (50 lei), plus transportul. Conform calculelor, sindicatele ar trebui să cheltuiască, din cotizații, circa 750 de lei pentru fiecare delegat la congres. Pentru cei aproximativ 120 de delegați, cheltuielile se ridică la circa 90.000 de lei. Sunt bani aruncați pe fereastră!

Conducerea federației n-a aflat că, în România, e criză economică, că prețurile au explodat, că gigacaloria s-a scumpit din nou, că taxa de habitat din Constanța este cea mai mare din țară? întrebă Opoziția. Banii aceștia puteau fi folosiți în folosul copiii noștri, pentru sprijinirea familiilor cu probleme, pentru aceia dintre noi care au nevoie de medicamente și tratamente costisitoare.

De ce s-a preferat mutarea congresului la Sinaia? Opoziția are o explicație: cei ce fac "cărțile" alegerilor vor să evite un eventual protest al membrilor de sindicat, dar mai ales se tem de presa din Constanța.

Am încercat, în mai multe rânduri, să aflăm opinia președintelui FNSP, Petre Costel, despre toate aceste aspecte. La ultima tentativă, secretara ne-a informat sec: "Domnul președinte a spus că nu are nimic de declarat!"