Constanța poate deveni și destinație de… ecoturism

Astfel, micro-regiunile din România interesate să obțină acest statut pot depune la MDRT o scrisoare de intenție prin care solicită includerea în programul de evaluare pentru destinații de ecoturism. Fiind un sistem de atestare voluntar, inițiativa de participare la proiect aparține parteneriatelor locale sau regionale înființate cu scopul de a gestiona domeniul turismului într-o regiune/zonă (de exemplu, asociații de dezvoltare și promovare turistică). Ulterior, solicitanții realizează autoevaluarea destinației, pe baza criteriilor și indicatorilor disponibili pe site-ul ministerului. În final, o echipă de evaluatori coordonată de MDRT se ocupă de evaluarea în teren. În funcție de rezultatele acestor evaluări, se acordă statutul de destinație de ecoturism pentru o perioadă de trei ani.

Prima condiție pentru obținerea unui astfel de statut este ca destinația să cuprindă resurse naturale aflate sub un regim de protecție (parc național sau natural, sit Natura 2000, rezervații naturale sau orice altă categorie de arie protejată), alături de care pot fi incluse și resursele socio-culturale. Alte criterii se referă la atractivitatea destinației, accesibilitate, protejarea patrimoniului cultural și respectarea tradițiilor culturale, conservarea biodiversității și deținerea unui plan de gestionare a deșeurilor, lista integrală fiind însă mult mai detaliată.

Potrivit datelor de pe site-ul Agenției Naționale pentru Protecția Mediului, în județul Constanța există 38 de arii naturale protejate, cu o suprafață totală de 19.617,1 hectare. 21 sunt rezervații naturale, 12 sunt monumente ale naturii, iar cinci sunt rezervații științifice. Câteva exemple: Reciful neojurasic de la Topalu, Peștera Limanu, Pădurea Canaraua - Fetii, Cetatea Histria, Gura Dobrogei, masivul geologic Cheia, pereții calcaroși de la Petroșani etc.