Compania "Oil Terminal" a obținut avizele pentru una dintre cele mai ample operațiuni de demolare, de după 1990. Este vorba de cele 50 de rezervoare petroliere cu capacitatea totală de 200.000 tone, ale secției "Platforma Nord II", care ocupă o suprafață de 40 hectare. "Cimitirul" petrolierCele mai multe dintre ele au fost construite imediat după primul război mondial și au aparținut companiei petroliere "Astra Română". În 1948, în baza Legii naționalizării (nr. 119), au fost trecute în proprietatea statului român. Începând din 1992 - 1993, rezervoarele respective au început să fie scoase din exploatare.Demolarea lor și ecologizarea terenului (care presupune extragerea pământului îmbibat cu petrol și înlocuirea lui cu altul curat) sunt operațiunii costisitoare, dar beneficiile ulterioa-re justifică cheltuiala. În ciuda crizei de pe piața imobiliară, prețul terenurilor din Constanța continuă să fie ridicat și va crește pe măsură ce economia se va relansa. Când anume vor începe lucrările de demolare, cu ce bani vor fi făcute și care va fi destinația uriașei suprafețe recuperate, nimeni nu poate spune la această oră, a declarat, pentru cotidianul "Cuget Liber", directorul general Emil Rohat.Decizia va aparține acționariatului. În prezent, Ministerul Economiei deține, în numele statului, 59,6222% din totalul acțiunilor companiei. Fondul Proprietatea are o cotă de 8,45% din acțiuni, iar restul de 31,9278% se află în mâinile altor acționari. Două lucruri sunt, însă, sigure: pe de o parte, Constanța va câștiga 40 ha de teren pentru dezvoltare; pe de altă parte, firmele de demolări, constructorii, industria materialelor de construcții, transportatorii și sectorul serviciilor vor avea de câștigat de pe urma investițiilor ce vor urma. "Morții" CFR-uluiConstanța are multe alte resurse imobiliare, pe care autoritățile centrale, administrația locală și agenții economici ar trebui să le pună în valoare. "Oil Terminal" mai deține în partea de sud a municipiului Constanța, în apropierea gării de călători, circa 106 hectare acoperite cu rezervoare și instalații. Întrucât mai mult de jumătate din traficul petrolier s-a mutat din portul Constanța la Midia, iar viitorul este al oleoductelor, este de așteptat ca mare parte din acest parc de rezervoare și instalații să își piardă utilitatea. Pe teritoriul municipiului Constanța, CFR In-frastructură ocupă în mod inutil spații întinse de teren. În triajul din stația Palas, o suprafață cu lungimea de 1,5 - 2 km și lățimea de 20 de metri este ocupată cu linii de cale ferată scoase din circulație. Alte asemenea arii feroviare "moarte" se găsesc în triajul de la halta Traian și chiar în triajul din Gara Constanța. La rândul ei, compania CFR Călători ocupă câteva hec-tare de teren cu linii de cale ferată, care în-soțesc șoseaua Brătianu, de la Gara Constanța până la pod, la intersecția cu șoseaua Aurel Vlaicu. Respectivul dispozitiv feroviar este folosit, din când în când, pentru staționarea vagoanelor pe timpul igienizării. Este o adevărată prostie ca această operațiune să fie executată în buricul Constanței, utilizând un spațiu atât de valoros într-un mod atât de neeconomicos. Asemenea rezerve imobiliare există și în portul Constanța. În zona de nord a acestuia, între poarta nr. 1 și poarta nr. 6, hectare întregi de teren sunt acoperite de instalații feroviare și linii de cale ferată transformate în cimitir pentru sute de vagoane de marfă. Culmea este că CFR Infrastructură nu e capabilă să întrețină nici măcar liniile de cale ferată pe care se circulă în mod frecvent, spre disperarea operatorilor portuari. În ultimul deceniu, grosul transportului pe calea ferată s-a mutat din zona de nord la Constanța Sud - Agigea, unde se fac investiții feroviare cu fonduri europene. Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța derulează, în prezent, proiectul "Dezvol-tarea capacității feroviare în zona fluvio-maritimă a portului Constanța", a cărui valoare de execuție este de 12.709.946 euro. După finali-zare, investiția va trece, mură în gură, în admi-nistrarea CFR Infrastructură, care nu-i capabilă să întrețină nici măcar patrimoniul actual. Misiunea edililorToate aceste exemple susțin teza că orașul și portul Constanța au resurse imobiliare uriașe. Ele reprezintă o bază pentru relansarea investițiilor, a afacerilor și a unei noi etape în dezvoltarea lor. Administrația locală - indiferent care va fi componența sa în urma alegerilor din 2012 -, Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța și "Oil Terminal" ar trebui să facă presiuni asupra guvernului, Ministerului Transporturilor și Ministerului Economiei pentru eliberarea cât mai grabnică, de "morți", a acestor terenuri și punerea lor în valoare. În plus, Consiliul Județean și Consiliul Municipal Constanța ar trebui ia în calcul proiectul mutării gării de călători și a liniilor de cale ferată în afara orașului.
