Constănțenii nu se ating de "iarba dracului"

1200
1
Constănțenii nu se ating de
O cultură încă destul de profitabilă, cel puțin ținând cont doar de ajutorul primit de la stat, este cea de tutun. Hotărârea de Guvern publicată recent pe site-ul Minis-terului Agriculturii și Dezvoltării Regionale, privind stabilirea pentru anul 2012 a cuantumului plăților naționale directe complementare care se acordă în agricultură în sectorul vegetal, arată că tutunul primește nu mai puțin de 1.235 de euro/hectar. Chiar dacă vorbim despre bani mulți, chiar și puținii constănțeni care au avut la un moment dat suprafețe cultivate s-au lăsat de această "meserie". Potrivit directorului Direcției Jude-țene pentru Agricultură Constanța, Boris Parpală, datele oficiale arată că nici anul acesta, dar nici în 2011 nu s-a cultivat vreun petic de pământ cu tutun în județul Constanța. Până în 2010 existau ceva suprafețe, nu extrem de generoase, în zona Hârșova, însă interesul pare că a pierit. 


De ce stau constănțenii departe de "iarba dracului"? Pe de o parte din cauza… comodității, spun neoficial reprezentanții instituțiilor care au directă legătură, într-un fel sau altul, cu agricultorii constăn-țeni. Cultura de tutun necesită foarte multă muncă, pentru că sunt mai multe etape de respectat. Mai mult, și când vine vorba de desfacere lucrurile merg o idee mai greu decât în cazul cerealelor, de exemplu. Totuși, vedem nume-roase exemple de succes în alte județe, așadar se poate reuși fără eforturi supraomenești, asta bineînțeles dacă există și banii necesari pentru a porni și întreține o astfel de afacere.

Președintele Asociației Producătorilor Agricoli Privați din Con-stanța, Gheorghe Lămureanu, a precizat și că lipsa irigațiilor este un impediment major. "Pentru cultura de tutun îți trebuie neapărat irigații și sere/solarii să faci răsadurile. Ca să cumperi răsad din altă parte este greu și complicat, așa că trebuie să le faci singur", a precizat Lămureanu.

Iată și care este diferența dintre subvenția la tutun și celelalte culturi din lista oficială ce cuprinde cuan-tumul plăților pentru anul 2012 care se acordă în sectorul vegetal în cadrul schemei de plăți naționale directe complementare. De exemplu, pentru cereale și alte plante pentru boabe, ca mazărea, fasolea, lintea sau năutul, ori pentru majoritatea plantelor industriale și medicinale (floarea soarelui, rapița, soia, levănțică, anason etc.), la fel ca și pentru cartofi sau pepeni, cuantumul plății este de 35 de euro/hectar. Singurele plante care fac excepție sunt inul pentru fibră și cânepa pentru fibră, în cazul cărora plata acordată în cadrul schemei de plăți naționale directe complementare este de 98,37 euro, dar și sfecla de zahăr, cu 224,62 euro/hectar și hameiul, cu 335 euro/hectar.

Potrivit Hotărârii de Guvern, plățile se fac în lei, la cursul de schimb de 4,5383 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 28 septembrie 2012.


Comentează știrea

admirator
31 octombrie 2012
eh...

sunt multe cauze; in primul rind lipsa cunostintelor necesare; nu te poti apuca de o cultura noua, daca nu stii cum s-o faci. Dar de ce va legati de tutun, cand mai sunt si alte plante industriale rentabile? Si mai putin pretentioase? Sau de ce nu recomandati plantarile de pomi fructiferi? (Nucii sunt extrem de rentabili si e o lipsa cronica de nuci in UE.) In Dobrogea, plantarile de pomi au si efect asupra microclimatului. Sunt de preferat. Iar pasunea dintre pomi permite cresterea de animale, simultan...Oricum, articolul e de felicitat...

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.5097 secunde