Creditele au mai multe motive să rămână scumpe decât să se ieftinească

Este greu de crezut că lucru-rile se vor schimba semnificativ față de 2012 și că piața creditării se va relaxa cât de cât. Potrivit unui cunoscut bancher constănțean, al cărui nume nu-l pot dezvălui din cauza regulilor draconice impuse angajaților de către instituțiile financiare, piața anului 2012 s-a caracterizat prin:

- scăderea valorii și perioadei de returnare a împrumuturilor;

- reducerea ponderii creditelor pentru investiții, în favoarea creditelor de lucru;

- creșterea exigenței băncilor în ceea ce privește bonitatea clienților;

- înăsprirea condițiilor de garantare, din cauza scăderii valorii de piață a imobilelor. Anul trecut, erau acceptate drept garanții doar bunurile mobiliare și imobiliare ale companiilor, admi-nistratorilor și altor persoane fi-zice, precum și contractele co-merciale ferme.

"În 2013, pe piața bancară vor fi mici turbulențe. Asistăm, deja, la o politică de restructurare a instituțiilor financiare. Este un semnal negativ pentru piața creditării. În prezent, se poate vorbi de un excedent de lei, ca urmare a creșterii economisirii în ultimii ani, dar aceasta nu duce automat la o ieftinire a creditării. Pe de altă parte, susținerea din partea băncilor mamă pentru filialele din România este tot mai redusă. Băncile românești rămân în continuare circumspecte și nu își asumă riscuri. Acum, așteaptă să vadă cum va arăta bugetul și în ce domenii va investi statul" - a declarat bancherul.

Creșterea inflației anuale în 2012 la peste 5,4% constituie o presiune pentru piața bancară. În astfel de condiții, instituțiile bancare sunt nevoite să scum-pească creditele. Presiunea vine și din partea pieții imobiliare, care a rămas înghețată. Băncilor le este tot mai greu să vândă garanțiile imobiliare și să-și recupereze banii, fiind nevoite să își asume riscuri tot mai mici și să înăsprească și mai mult condițiile creditării.

Pe de altă parte, din 2013 se aplică regulile de supraveghere bancară impuse de Uniunea Europeană, fapt ce va genera o exigență sporită din partea instituțiilor financiare.

Dar mult mai îngrijorător este faptul că estimările privind ritmurile de creștere ale economiei naționale și europene sunt prea puțin încurajatoare. Sporurile de unu-două procente prognozate reprezintă mai curând un semnal de avertizare pentru bănci, o atenționare să mențină prudența maximă.

Statul român ar putea da un impuls creditului, dacă va înceta să joace rolul de principal client al băncilor autohtone. Iar dacă ar atrage mai multe investiții străine și finanțări europene ar fi și mai bine.

Specialiștii bancari responsabili nu se încumetă să estimeze cu cât vor crește sau vor scădea dobân-zile împrumuturilor în acest an, dar pot contabiliza factorii care influențează pozitiv sau negativ piața.