Creşterea viermilor de mătase, o afacere care a murit la Constanţa

În perioada comunismului, România a excelat la capitolul creşterea viermilor de mătase. Şi asta pentru că întreprinderile textile aveau nevoie de multă materie primă, era cerinţă pe piaţă, erau comenzi atât din ţară, cât şi de peste hotare. Pe aceste coordonate, pe lângă agricultorii de meserie, în activitate au fost implicaţi, cu destul de mult succes, elevii din şcoli şi licee.

Trebuie spus că afacerile cu viermi de mătase necesitau nu numai multă pricepere, atenţie şi îndemânare, ci şi vaste cunoştinţe de specialitate, absolvirea unei facultăţi de Ştiinţe Naturale, cel puţin în cazul coordonatorului laboratorului, aducând cu sine un plus de succes.

Adrian Davidescu este un fost crescător de viermi de mătase, dar care, şi din cauza vârstei, şi a prăbuşirii pieţei, a renunţat la activitate.

„Au fost ani buni pentru acest sector. În România, pe vremea lui Ceauşescu, se pusese accent pe creşterea viermilor de mătase, au fost înfiinţate o serie de centre naţionale de prelucrare şi producere a ţesăturilor fine, iar investiţia se recupera destul de repede, la fiecare ciclu de producţie. Ca în orice afacere, erau plusuri, minusuri, riscuri. Larvele aveau nevoie de un spaţiu corespunzător, luminat, aerisit, erau veritabile paturi de lemn pe care erau aşezate frunzele de dud. Să ştiţi că viermii sunt foarte sensibili, de aceea trebuie feriţi de boli. Au nevoie de hrană proaspătă, curată, de aceea frunzele de dud se schimbă foarte des. Pot fi folosite şi anumite medicamente, dar cea mai indicată metodă este de a menţine o curăţenie ireproşabilă, de a respecta regulile de igienă", a declarat, pentru „Cuget Liber”, fostul agricultor constănţean.

După Revoluţia din 1989, odată cu schimbarea vremurilor, această activitate s-a transformat într-o veritabilă afacere, beneficiind chiar de ajutor de la stat. Au fost ani în care s-au făcut bani frumoşi de pe urma viermilor, însă, treptat, din diverse cauze, legate nu numai de importurile masive de textile, dar şi de dispariţia duzilor, ale căror frunze sunt esenţiale în creşterea viermilor de mătase, afacerile au murit.

„În momentul de faţă, la Constanţa, în mediul organizat, nu mai sunt crescătorii de viermi de mătase. Nu mai sunt duzi, nu ar mai fi o activitate eficientă", au explicat reprezentanţii Direcţiei pentru Agricultură Judeţene Constanţa.

XXX

La nivel naţional, mai sunt însă mici antreprenori care îşi procesează singuri gogoşile, firele de mătase fiind trase în urzeală pe războaiele de ţesut. Multă muncă, foarte multă muncă pentru puţinii bani obţinuţi, de exemplu, din vânzarea iilor tradiţionale.

Dar, dacă activitatea ar beneficia de subvenţii consistente, nu ar fi exclusă o renaştere a acestei îndeletniciri.