Criza forței de muncă a lovit toate sectoarele de activitate din județul Constanța

167

Articole de la același autor

Anunțul „Angajăm vânzători” a invadat vitrinele prăvăliilor din municipiul Constanța, semn că e mare criză de forță de muncă în comerț. Rapoartele oficiale, rubricile de mică publicitate ale ziarelor și Internetul sunt categorice: penuria de lucrători calificați și necalificați a cuprins întreaga economie, ca o molimă.



Disperarea angajatorilor de la malul mării


În județul Constanța se caută lucrători pentru mai toate sectoarele de activitate. Angajatorii din sectorul construcțiilor sunt disperați: au contracte, au comenzi, dar le lipsește forța de muncă. Au nevoie ca de aer de muncitori necalificați, de fierari betoniști și montatori, de zidari și dulgheri. La rândul lor, companiile portuare dau anunțuri peste anunțuri în ziare. Sunt în căutare de silozari, de mecanici și electricieni, de docheri și macaragii, de șoferi și expeditori. Industria navală duce lipsă acută de sudori, lăcătuși, mecanici, electricieni și tubulatori, fiind nevoită să recruteze mână de lucru calificată din Extremul Orient.

În plin sezon estival, industria HoReCa suferă din cauza deficitului de lucrători. Restaurantele, barurile, patiseriile, mai ales, au nevoie disperată de: femei de serviciu, bucătari, ospătari, barmani, personal de servire și pentru spălatul vaselor. Iar în serviciile de pază, unde fluctuația forței de muncă este mare, domnește o foame cruntă de agenți de securitate.



S-a dublat numărul locurilor de muncă vacante


Criza forței de muncă din economia națională a luat proporții îngrijorătoare pe fondul scăderii natalității, al fiscalizării excesive a muncii și al creșterii migrației externe a lucrătorilor calificați și necalificați. Iată, dacă pe 12 septembrie 2016, Ministerul Muncii raporta 18.676 de locuri de muncă vacante la nivel național, pe 6 iulie 2022 a anunțat 39.451. Rezultă că, în decurs de aproape șase ani, numărul locurilor de muncă vacante din România a crescut cu 111,24%.

La nivel național, cele mai multe oferte de locuri de muncă sunt pentru: muncitori necalificați (7.481 de locuri de muncă), lucrători comerciali, lăcătuși mecanici (697), vânzători (666); conducători auto pentru transportul rutier de mărfuri (660) și confecționeri - asamblori articole din textile (625).


Din cele 39.451 locuri de muncă vacante declarate de angajatori la agențiile pentru ocuparea forței de muncă: 2.863 sunt destinate persoanelor cu studii superioare (contabil; inginer în diferite domenii de activitate; consilier, expert, inspector, referent, economist, programator etc.); 7.922 sunt pentru persoanele cu studii liceale sau postliceale (lucrători comerciali; manipulanți de mărfuri; agenți de servicii pentru clienți; agenți de vânzări; casieri etc); 10.153 pentru persoanele cu studii profesionale (confecționeri – asamblori de articole textile; sudori, dulgheri, șoferi etc.); iar restul de 18.513 locuri de muncă sunt destinate persoanelor fără studii sau cu studii primare ori gimnaziale (muncitori necalificați în diferite sectoare de activitate).

Dar trebuie să știți – stimați cititori – că realitatea este cu mult mai gravă decât arată aceste cifre, deoarece mulți agenți economici, din varii motive, nu raportează locurile de muncă vacante.

Competiție dură pe piața muncii

Pe piața națională a forței de muncă se manifestă o competiție dură între firmele românești și companiile din străinătate, fapt ce contribuie la adâncirea crizei interne. Companii din Germania, Norvegia, Belgia, Polonia și Malta racolează lucrători calificați și necalificați, cu sprijinul autorităților române, care le fac publicitate gratuită. Iată, ultimul raport al Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, prezintă o ofertă de 385 de locuri de muncă în spațiul economic european.

Belgia recrutează 155 muncitori necalificați pentru agricultură. Oferta Olandei cuprinde 89 de locuri de muncă pentru: culegători de căpșuni, de zmeură și de fructe; muncitori în serele de flori și legumicultori.
 

Norvegia are 53 locuri de muncă pentru: muncitori în producție, în industria sticlei și manageri pentru instalații sanitare. Polonia recrutează 32 de: zidari, muncitori în depozite-stivuitoriști, asistenți producție, operator pe mașini CN, lăcuitori, vopsitori, strungari, frezori, sudori și lăcătuși. Oferta Germaniei constă în 30 locuri de muncă pentru: șoferi de camioane, curieri colete și scrisori, încărcători – sortatori de corespondență, educatori și educatoare. Irlanda are nevoie de 20 îngrijitori de persoane, iar Malta oferă șase locuri de muncă de: dulgher montator, inginer servicii IT; director de departament; proiectant Autocad 2d/3d și manager de proiect.

Lecțiile crizei de forță de muncă sunt ignorate

Situația actuală seamănă tot mai mult cu cea din perioada de creștere economică 2005 - 2008, când nu exista meserie sau nivel ierarhic în care să nu fie posturi vacante. La acea vreme, economia avea o foame de lup. Căuta personal calificat, de la nivelul de execuție până la cel de conducere, dar nu avea de unde să-l ia.


Ceea ce se întâmplă, astăzi, pe piața forței de muncă este paradoxal, având în vedere că, la sfârșitul lunii mai 2022, în evidențele Ministerului Muncii erau înregistrați 222.648 de șomeri, din care 4.536 în județul Constanța. Dar în afară de aceștia există armata șomerilor scoși din evidențele statului.


Numărul mare al șomerilor – în condițiile deficitului de mână de lucru - este cea mai bună dovadă că mecanismele formării, mobilității și stimulării lucrătorilor nu funcționează cum trebuie.


România nu a învățat nimic din lecțiile crizei de forță de muncă. Planurile de învățământ sunt, în continuare, necorelate cu nevoile economiei naționale, care, la rândul ei, e incapabilă să-și determine necesarul de lucrători pe termen scurt, mediu și lung. Din acest motiv, „producția de diplome” dintr-o serie de specializări are desfacere redusă pe piața muncii, unitățile de învățământ fiind adevărate fabrici de șomeri.


Unde mai pui, că statul român a promovat timp de 32 de ani politica „salariilor mici” în economia privată, susținând că acesta ar atrage investițiile străine. Pentru a împiedica creșterile salariale, a recurs la fiscalizarea excesivă a muncii și la desființarea negocierilor colective la nivel național. Rezultatul a fost exodul a circa 5 milioane de lucrători calificați și necalificați pe piața occidentală. 



Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Vineri, 19 Februarie 2021
Stire din Economie : Mozaic economic
Pagina a fost generata in 0.6785 secunde