Cultura de rapiță, un cuțit cu două tăișuri. Află ce lecții ne dă "creierul" din Insula Mare a Brăilei

770
Cultura de rapiță, un cuțit cu două tăișuri. Află  ce lecții ne dă

Articole de la același autor

Ieri, o parte din echipa Mon-santo România, companie apre-ciată în urmă cu 20 de ani pentru erbicide, dar care a ajuns unul dintre liderii mondiali în furnizarea de soluții bazate pe tehnologie pentru îmbunătățirea productivității agricole, a ajuns la Constanța pentru a prezenta fermierilor ultimele noutăți despre hibrizi și procesul tehnologic al culturii de rapiță. Această întâlni-re pare să vină într-un moment cum nu se poate mai bun, având în vedere dezastrul din acest an în ceea ce privește cultura de rapiță. În 2011, în județul Con-stanța au fost însămânțate cu rapiță peste 50.000 de hectare, însă doar 1,5% din cultură a supraviețuit, așadar pierderile au fost foarte mari.

Directorul Monsanto România, Cosmin Chioreanu, a prezentat ieri punctele forte ale hibrizilor de rapiță din portofoliul Dekalb, hibrizi ca DK Excellium, DK ExStorm sau DK ExTec, pornind de la principalele temeri ale agricul-torilor: seceta în timpul semăna-tului, înghețul și pierderile majore cauzate de scuturare. Acești hibrizi de generație nouă prezintă vigoare bună la răsărire și dezvoltare rapidă în toamnă, rezistență bună la iernare, dar și rezistență la scuturarea boabelor.

O poveste de succes

Agricultorii nu au însă ce face cu acești hibrizi, oricât de buni ar fi ei, dacă nu respectă toate ele-mentele de tehnologie. Directorul general al uneia dintre cele mai cunoscute exploatații agricole - Insula Mare a Brăilei, Lucian Buzdugan, le-a dat ieri celor aproximativ 200 de fermieri din Constanța și Tulcea o lecție despre ce trebuie și ce nu trebuie făcut în cazul acestei culturi pe care încearcă să o "înțeleagă" de 11 ani.

"Experiența de anul trecut a fost una tristă, iar pierderea unei culturi aproape în totalitate ar trebui să ne dea de gândit și nouă și statului. Fără irigații o încurcăm! Dar, să nu uităm, este singura cultură la care investești un leu și câștigi un leu în plus. Am obținut profituri uriașe, așa că un an mai prost nu ar trebui să ne descurajeze", a precizat Lucian Buz-dugan. Poate cel mai de preț sfat dat de acesta, venit și ca urmare a experienței proprii, a fost referitor la lucrarea solului. I-a îndemnat pe constănțeni să renunțe să mai are terenul și să aleagă, de exemplu, varianta discuitului. Recomandă, de asemenea, grâul ca planta premergătoare cea mai bună. În toamnă însă va ieși de sub tipar "Monografia culturii de rapiță", așadar oricine va putea afla toate secretele care se află în spatele unei povești acum de succes, dar pentru care s-a muncit mult.

Agricultorii nu se lasă

Nicolae Moldoveanu este unul dintre tinerii agricultori care au participat ieri la dezbaterea ce a avut loc la Hotel Iaki, pe probleme legate de cultura de rapiță. La fel ca majoritatea celorlalți dobrogeni care au mers pe mâna acestei culturi anul trecut, a pierdut aproape tot din cauza secetei din toamna anului trecut și a gerului venit deodată peste Constanța, de astă iarnă.

Chiar dacă din cele 130 de hectare cultivate nu a prea rămas nimic, totuși acesta spune că nu se dă bătut și asta deoarece a avut experiențe destul de bune în anii precedenți, așadar crede că este pe drumul cel bun, iar dacă pune în practică și ce a "furat" ieri de la Lucian Buzdugan, atunci este sigur că lucrurile vor sta mult mai bine. Mai exact, va renunța să mai are solul, așa cum a făcut până acum, și va discui, întocmai cum a recomandat Lucian Buzdugan.

Fermierul constănțean, inginer electronist de meserie, s-a gândit în urmă cu câțiva ani să se apuce de agricultură. A lăsat Bucureștiul pentru Adamclisi, iar acum are în arendă 1.100 de hectare pe care cultivă grâu, porumb și rapiță.

Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 1.2617 secunde