De ce nu scapă de "fantome" Țara lui Dracula

Descinderile efectuate de inspectorii antifraudă fiscală, polițiști și procurori în ultimele două săptămâni demonstrează că România e bântuită de "fantome" specializate în jefuirea bugetului de stat.

Într-o afacere cu produse energetice, 40 de "fantome" au păgubit statul de 14.365.874 euro. În altă afacere, cu produse farmaceu-tice, o cohortă de "fantome" din București, Iași, Ialomița, Argeș și Olt a dat un tun de 3 milioane euro.

Sectoarele construcțiilor și IT, care au contracte cu statul, sunt, de departe, cele mai bântuite. Criminaliștii au descoperit la sfârșitul săptămânii trecute 200 de "fantome" care acționau pe o arie extinsă, în București, Arad, Argeș, Dâmbovița, Giurgiu, Gorj, Ilfov, Olt, Teleorman, Vâlcea și Vrancea. Prejudiciul estimat de Direcția Generală Antifraudă Fiscală este estimat la 30 milioane euro.

"Fantomele" care mișună prin Țara lui Dracula sunt înscrise, oficial, la Ministerul Justiției, în Registrul Comerțului. Au adrese declarate, au capital social și au primit numere de înregistrare și coduri fiscale.

Presa și instituțiile statului le-au botezat "firme fantomă" pentru a le diferenția de restul entităților ce alcătuiesc economia națională. Numele li se trage de la faptul că au materialitate - sedii, asociați, acționari, administratori și directori - doar pe hârtie, nu și în realitate. Instituțiile statului - Inspecția Fiscală, Antifrauda Fiscală, Poliția și Justiția - nu reușesc să le găsească, niciodată, la sediile declarate.

S-a spus că "firmele fantomă" au o existență paralelă cu economia vizibilă, că ar trăi în subteranele ei. Nu sunt de acord cu această opinie. Cred că, dimpotrivă, ele sunt perfect integrate în mecanismul defect al economiei naționale, din care refulează, în conturile proprii, taxele și impozitele cuvenite statului. Existența lor parazitară, vampirică devine vizibilă, pentru opinia publică, după un tun cu rambursări de TVA de zeci și sute de miliarde de lei, care produce, pentru o vreme, vid în trezoreriile Ministerului de Finanțe. Sau când se produce o spălare masivă de valută, de zeci de milioane de dolari, care dezechilibrează brusc balanța de plăți a țării.

Deși firmele "fantomă" atentează la securitatea națională, statul român a manifestat o inexplicabilă toleranță față de ele. Cum poate fi catalogat altfel faptul că nu stârpește, din fașă, fenomenul, mulțumindu-se să reacționeze după ce "nălucile" au dat tunurile și au dispărut cu banii?

Îmi aduc aminte că, în anul 2011, Garda Financiară Constanța a descoperit că pe strada Comarnic 72, din cartierul "Km 5", erau înregistrate sediile sociale a peste 150 de firme. În fapt, în locația respectivă fuseseră amplasate tonetele unui așa-zis en-gros. La Oficiul Registrului Comerțului, ele figurau drept sedii sociale ale firmelor. Pe o tonetă erau înregistrate mai multe societăți comerciale. En-gros-ul cu pricina și tarabele lui dispăruseră de vreo cinci ani când a venit Garda Financiară în control. La adresa la care figurau cele 150 de "fantome", comisarii n-au mai găsit decât bălării și gunoaie.

Statul a recenzat mereu populația, locuințele și animalele. Cetățenii, gospodăriile lor, grajdurile, staulele și cotețele cu vietăți au fost numărați și intabelați de operatorii de teren. În schimb, niciodată nu s-a făcut un recensământ al firmelor. Chiar nu se dorește să se afle câte dintre ele au dispărut de la adresa declarată, pentru a duce o existență... fantomatică? Poate că firmelor ar trebui să li se monteze câte un microcip la naștere (așa cum au vacile, caii și porcii), pe care să-l poarte până la lichidare. Cum ar încerca patronul vreuneia să scape de emițător, imediat ar fi depistat.

Am pledat în mai multe rânduri pentru un recensământ al firmelor, prin care să se verifice existența acestora la sediile sociale declarate. S-ar vedea, imediat, care sunt firmele "fantomă". Pasul următor trebuie să fie darea lor în consemn, în sistemul bancar, așa cum infractorii sunt consemnați la graniță. O dată blocate conturile, respectivele firme vor fi nevoite să iasă la suprafață și să dea socoteală sau să dispară definitiv.

O altă măsură ar fi introducerea unui examen pentru cei ce vor să își deschidă firme. Dacă salariații, la angajare, sunt testați profe-sional, medical și psihologic și trec printr-o perioadă de probă, de ce să nu fie supuși unor rigori asemănătoare și viitorii patroni.

Vă garantez că aceste măsuri ar da rezultate. N-ați mai vedea firme "fantomă" înființate pe numele oamenilor străzii sau ale decedaților, firme cu sedii în mijlocul câmpului ori în cavouri.

Soluții există, dar se dorește asanarea economiei de "fantome"?

Răspunsul este negativ. Firmele "fantomă" fac parte din mecanismul corupției la nivel înalt. Prin intermediul lor se drenează banul public și circulă șpăgile de sute de mii și milioane de euro.