De la apartamentele în saci de plastic la casa dobrogeană a viitorului
Cum arată casa viitorului în Dobrogea? Ce exigențe trebuie să îndeplinească? Din ce este construită? Care sunt materialele cele mai eficiente din punct de vedere energetic și al costurilor? Este o soluție corectă anveloparea clădirilor cu polistiren? Avem constructori pregătiți pentru "casa verde"? Ce trebuie făcut pentru promovarea tehnologiilor și materialelor performante?
Răspunsul la aceste întrebări și la multe altele a fost dat de simpozionul "Celco sprijină eficien-ța energetică", organizat ieri, 10 octombrie 2012, la hotelul "Condor", din Mamaia.
Cinci fabrici - un nume
Inițiativa cunoscutului producător de materiale de construcții "Celco" SA a atras numeroși specialiști: arhitecți, proiectanți, constructori, producători de materiale, distribuitori, cadre didactice universitare și studenți.
Printre invitații de marcă s-au aflat arhitectul Alexandru Bălan, președintele Ordinului Arhitecților din România - Filiala Teritorială Dobrogea, și profesorul universitar dr. ing. Mihai Florea, decanul Facultății de Construcții din cadrul Universității "Ovidius".
Comunicarea "Cinci fabrici sub un singur nume" i-a dat prilejul directorului general "Celco" SA, Ion Secăreanu, să facă o amplă prezentare a fabricii. Compania a fost pusă în funcțiune în 1973, sub denumirea Întreprinderea de Prefabricate din Beton Celular Autoclavizat Constanța, fiind proiectată pentru o capacitate de producție de 230.000 mc anual.
După privatizarea din 1997, societatea a intrat într-un amplu program de retehnologizare, dezvoltare și extindere, investițiile depășind 45 milioane de euro până în prezent. La acestea se adaugă alte 7 milioane de euro, în cadrul unui program pe termen scurt, de investiții și modernizări.
Capacitatea de producție a fabricii de BCA a ajuns la 400.000 mc pe an. Toate instalațiile au fost modernizate, automatizate. Procesul de fabricație a BCA este controlat pe fiecare fază de producție. Până și tăierea plăcilor de BCA este efectuată cu mare precizie, cu abateri de maximum 1 mm.
Nu este scăpat din vedere niciun amănunt, oricât de mic ar fi, nici un parametru al materialului: greutate specifică, umiditate, rezistență la compresiune, eficiența energetică, mod de păstrare, ambalare și transport. BCA CELCO este, în prezent, comparabil cu cele mai bune produse din Europa.
"Celco" SA Constanța este singura fabrică din România care controlează marfa cub cu cub, să nu scape nicio ciupitură, nicio zgârietură. Ea a introdus procedeul de înfoliere a BCA în premieră, în țara noastră, încă de acum șase ani.
În 2007 a fost inaugurată Fabrica de adezivi și mortare, care a ajuns să producă la această oră opt tipuri de adezivi cu coeficienți mai buni decât standardele impuse de lege. Fabrica de var de la Corbu, intrată în exploatare în 2008, este o investiție de 14 milioane euro, care produce var pentru constructori, siderurgie, autostrăzi. Întrucât cererea depășește capacitatea de producție, urmează a fi achiziționat un nou cuptor. Investiția se ridică la 3 milioane de euro și creează condițiile producerii varului special pentru BCA, care nu se fabrică, în prezent, în țara noastră.
În premieră mondială, Celco" SA a introdus procedeul de însăcuire a varului în saci vidați. S-a demonstrat că, prin această metodă, caracteristicile produsului nu se modifică nici după doi ani de la ambalare.
În 2009, a început exploatarea carierei de nisip Celco, de la Plopeni, iar în 2012, cea de calcar, de la Tașaul. Ambele au dotări performante, moderne.
Soluția CELCO
Comunicarea "Celco sprijină eficiența energetică", prezentată de directorul de marketing Anca Elisabeta Bosînceanu, a avut ca punct de pornire cerințele impuse de Uniunea Europeană în domeniul construcțiilor: reducerea, până în 2020, a emisiilor poluante cu 20% față de 1990, creșterea cu 20% a consumului de energie "verde", reducerea cu 20% a consumului brut de energie.
Cel mai mare potențial de econo-misire a energiei (circa 40%) îl dețin clădirile, a afirmat Elisabeta Bosînceanu. Pentru atingerea obiectivelor de eficiență energetică stabilite pentru anul 2050, ele vor trebui să obțină reduceri ale emisiilor între 88% și 91%.
Asta înseamnă că, pe de o parte, clădirile existente trebuie renovate, iar cele noi trebuie construite în funcție de cerințele UE. Mai mult de un sfert din clădirile anului 2050 nu s-au construit încă.
În prezent, 67% din energia folosită în locuințele din UE este consumată pentru încălzirea spațiului și tot la acest capitol se înregistrează cele mai mari pierderi din cauza izolației deficitare a pereților și planșeelor, a neetan-șeității ferestrelor și ușilor.
În ciuda faptului că Directiva europeană privind eficiența energetică a fost transpusă în legislația din România, iar articolul nr. 13 din Legea nr. 372/2005 prevede obligativitatea existenței certificatului energetic la vânzarea și închirierea imobilelor, măsura nu se aplică pentru că lipsesc sancțiunile. Pe de altă parte nu există programe de sprijin financiar pentru cei ce construiesc clădiri cu standar-de de performanță energetică ridicată, a atenționat Elisabeta Bosînceanu. Programul "Casa verde" oferă între 6.000 și 8.000 lei pentru panouri solare și pompe de căldură, dar niciun leu pentru achiziționarea materialelor de construcție eficiente energetic.
Referindu-se la metoda anvelopării clădirilor cu polistiren, Elisabeta Bosînceanu a enumerat dezavantajele acestui material: "Este produs din petrol, deci nu poate fi vorba despre dezvoltare durabilă. Este folosit haotic în România și acceptat ca unică soluție pentru izolare, atât pentru renovări, cât și pentru clădirile noi. Nu se cunoaște comportamentul în timp al termoizolației cu polistiren. Aspectul clădirilor are mult de suferit. Clădirea este etanșeizată, nepermițând circulația vaporilor, producându-se astfel infiltrații de apă și igrasie. Diblurile folosite creează punți termice, prin care se pierde căldura. Mai trebuie amintit și faptul că polistirenul este un produs combustibil, care întreține arderea, fapt ce contribuie la extinderea incendiilor, așa cum s-a constatat în câteva cazuri petrecute în ultimul timp și mediatizate pe larg de televiziuni. Din nefericire, a devenit o regulă în România să se folosească un material de zidărie împreună cu un sistem de termoizolație din polistiren."
Care este soluția corectă? "Clădirile noi cu zidărie din BCA CELCO, cu grosimea de 35 cm, sunt eficiente energetice. Materiile prime sunt naturale și abundente. Potențialele deșeuri și resturi de materiale sunt reutilizate sau reciclate. Costurile de zidărie sunt mai mici cu 67%. Folosit la construcția clădirilor, împreună cu adezivii și mortarele produse de noi, BCA CELCO determină un consum de energie cu 50 - 60% mai mic" - a precizat Elisabeta Bosînceanu, dând exemplul edificiului Tomis Business Center, de pe str. Mircea cel Bătrân, nr. 152b, o construcție ultramodernă.
La rândul ei, directorul comercial Irina Odor a punctat avantajele BCA CELCO, arătând că în cazul utilizării grosimii de 37,5 cm este inutilă orice izolație suplimentară. Ea a prezentat un interesant studiu comparativ între construcțiile din BCA CELCO de 37,5 cm, din BCA CELCO de 25 cm plus termoizolație de 10 cm, cărămidă GV de 38 cm plus termoizolație de 10 cm, din care au reușit avantajele nete ale primei soluții.
Isterizarea populației prin polistirenizare
Mihai Florea, decanul Facultății de Construcții, a anunțat că se va relua colaborarea dintre instituția de învățământ și "Celco" SA (întreruptă în 1990) în domenii precum cercetarea științifică și practica studențească. "Celco se situează în topul producătorilor de materiale de construcții din țară și pe primul loc în cel al fabricanților de BCA. Produsele sale incorporează tehnologii noi și descoperiri științifice. Sunt mândru că această firmă este din Constanța" - a declarat universitarul.
Discursul arhitectului Alexandru Bălan a dat și mai multă culoare reuniunii. "BCA este materialul nobil, care face ca orice clădire să aibă bune performanțe. Constatăm că acest produs nu este folosit cum trebuie. Pe șantierele de construcții nu mai sunt specialiști, zidari care să știe să lucreze cu el" - a afirmat el.
Ordinului Arhitecților din România - Filiala Teritorială Dobrogea va lansa în 2013, cu prilejul împlinirii a 40 de ani de existență a companiei "Celco", concursul "Casa dobrogeană din BCA". El va fi realizat cu sprijinul primarilor din comune și va încuraja revenirea la specificul arhitectonic dobrogean.
Bălan a avut o poziție extrem de critică față de metoda anvelopării cu polistiren: "Este ca și cum ai introduce blocurile în saci de plastic. Nu se mai permite schimbul de vapori de apă din materiale. Polistirenul și termopanul contribuie la creșterea umidității din locuințe, a igrasiei și disconfortului. BCA nu are nevoie de o asemenea termoizolație. Astăzi, s-a ajuns la o isterizare a populației printr-o polistirenizare prost înțeleasă."
Câștigătorii premiilor "Celco"
Partea a doua a reuniunii a fost dedicată concursului de proiecte pentru arhitecți, organizat de "Celco" SA. Punctajul a fost acor-dat în funcție de mai multe criterii, printre care și utilizarea materialelor produse de "Celco". Juri-zarea a fost asigurată de arhitectul Alexandru Bălan și profesorul univ. dr. ing. Mihai Florea. Premiul I, în valoare de 1.500 euro, a fost acordat arhitectului Adrian Butuman. Locul II și premiul de 1.000 euro i-au revenit arhitectului Ana-Maria Stoica, iar locul III și pre-miul de 500 euro, proiectantului Constantin Odor.
Directorul general Ion Secăreanu a anunțat că frecvența concursurilor pentru arhitecți va crește și se va ajunge la organizarea lor în fiecare lună. Vor fi premiate proiectele care folosesc produsele "Celco".
Articole pe aceeași temă
Marţi, 09 Octombrie 2012
Miercuri, 09 Mai 2012
Miercuri, 29 Februarie 2012
Miercuri, 27 Iunie 2012