Loteria fondurilor europene

Cât de eficient sunt direcționate ajutoarele de stat la nivelul Uniunii Europene? Modul în care sunt împărțite pe obiective și programe răspunde nevoilor reale ale economiei?

Răspunsul la aceste întrebări este negativ. În ciuda faptului că nivelul șomajului este ridicat, mai ales în rândul tinerilor, Uniunea Europeană direcționează prea multe resurse spre obiective ce nu aduc un nivel mai înalt de ocupare a forței de muncă.

România are o nevoie acută de finanțare pentru creșterea numărului locuri lor de muncă. Cu toate acestea, absoarbe fondurile euro-pene într-un grad mult prea mic. Cauzele sunt numeroase, dar cea mai importantă ține de modul de alocare a banilor comunitari pe tipuri de proiecte. Distribuția lor nu ține seama de nevoile reale ale economiei românești. Domeniile cu cele mai puține solicitări, care nu duc la creșterea durabilă a numărului locurilor de muncă, au parte de finanțarea cea mai bogată. Și invers.

Să luăm un exemplu. Cel de al treilea apel (din 2011) adresat marilor întreprinderi, pentru proiecte de consolidare și modernizare a sectorului productiv prin investiții tangibile și intangibile, s-a soldat cu o inflație de solicitări. În total, au fost depuse 164 proiecte, cu o valoare totală de 3.448.851.428,91 lei. Valoarea finanțării nerambursabile totale solicitate se ridică la 1.375.953.800,15 lei, adică o sumă de 3,44 ori mai mare decât bugetul alocat. Valoarea maximă admisă a finanțării nerambursabile pe proiect este de 20 milioane de lei.

Dintre cele 164 de proiecte depuse, unul a fost retras, 16 au fost respinse întrucât nu au întrunit punctajul minim, iar restul de 147 proiecte au fost admise. Mai departe, dintre cele ce au îndeplinit baremul, doar 36 pot fi finanțate din suma alocată la acest capitol de sprijin. Faptul că 111 proiecte au fost declarate "reușite fără loc", în condițiile în care România are un grad scăzut de absorbție a fondurilor europene, arată că, cel puțin în cazul țării noastre, banii europeni sunt prost direcționați.

Analiza listei celor 164 de proiecte scoate în evidență o situație extrem de interesantă. Cele mai active județe, cu cele mai multe proiecte admise și care primesc finanțarea sunt Sibiul și Prahova. Primul are 11 proiecte admise, din care 4 cu finanțare, iar al doilea, 7 proiecte admise, din care 4 finanțate.

Constanța se situează printre județele cu cele mai puține solicitări depuse. A intrat cu doar două proiecte în competiție. Cel al companiei "Celco" a fost declarat admis, dar fără finanțare. Al doilea, al societății "Petroconst" a fost respins.

Trebuie arătat că 11 proiecte cărora li se acordă finanțarea au obținut un punctaj inferior proiectului "Celco". Cu toate acestea, au fost promovate în clasament pe baza coeficientului regional superior, un criteriu care nu are nicio legătură cu calitatea proiectului.

Autoritatea de management a primit numeroase contestații, astfel că lista ar putea suferi unele modificări. Este firesc ca agenții economici să fie nemulțumiți, întrucât investesc bani, efort și timp în reali-zarea proiectelor. Costurile sunt de zeci de mii de euro pe proiect. Concursul de proiecte pentru consolidarea și modernizarea sectorului productiv seamănă mai curând cu o loterie, cu mulți participanți, cu bilete scumpe și foarte puțini câștigători. Pentru firmele de consultanță care întoc-mesc proiectele, afacerea merge oricum. Chiar dacă proiectele nu sunt finanțate, consultanții își iau banii. În caz de succes, comisionul lor este de câteva procente din banii obținuți de la UE.