Declinul demografic - cea mai mare amenințare pentru economia națională

Declinul demografic are efecte negative asupra economiei. Populația de vârstă activă se reduce de la un an la altul, fapt ce se reflectă în adâncirea crizei forței de muncă, iar creșterea numărului persoanelor de vârsta a treia obligă statele lumii să cheltuiască mai mult pentru sănătatea și îngrijirea lor.

Evoluțiile demografice demonstrează că Europa a uitat învățămintele lăsate moștenire de Adam Smith, fondatorul economiei politice moderne. În celebra lucrare „Avuția națiunilor” (1776), el afirma că munca este cea mai de preț avuție a unei națiuni, mărimea ei depinzând de dimensiunea populației. Această teză a fost preluată de toate regimurile politice (capitaliste ori comuniste) și pusă la baza politicilor de creștere demografică, în epoca societății industriale. Dar spre sfârșitul secolului XX a început să fie ignorată.

În zilele noastre, economia și societatea evoluează în dauna familiei și a natalității. Vârsta cuplurilor la momentul căsătoriei este tot mai ridicată, iar numărul căsătoriilor e în scădere. Viața de familie este tot mai mult neglijată de dragul activității profesionale, iar numărul divorțurilor și al persoanelor necăsătorite continuă să crească.

Societatea și economia impun condiționări, comportamente, atitudini și stiluri de viață care subminează creșterea demografică. Iată cel mai la îndemână exemplu: migrația externă a forței de muncă. Statele din vestul Europei, care și-au sacrificat potențialul de creștere demografică de dragul dezvoltării economice, a creșterii productivității și profitului, apelează la forța de muncă din Europa Centrală și de Est. Pe de altă parte, migrația a milioane de tineri afectează grav piața forței de muncă din țările de proveniență, precum și comportamentul demografic al populației acestora. Din cauza vieții instabile și nesigure, migranții sunt prea puțin preocupați să își întemeieze o familie și să aducă pe lume copii, amânând rezolvarea acestor probleme vitale pentru mai târziu.

Se poate spune că, în schimbul exportului de forță de muncă, Europa Centrală și de Est importă, la pachet, o criză de mână de lucru și o criză demografică.

O perspectivă catastrofică

În timp ce propria sa economie se confruntă cu o criză majoră de forță de muncă (pe care pandemia Covid a mai domolit-o în anii 2020 și 2021), România este un furnizor major de lucrători calificați și necalificați pentru economia țărilor occidentale, numărul acestora fiind estimat la aproximativ 5 milioane.

Migrația masivă a tineretului a contribuit decisiv la involuțiile demografice din România. Potrivit Institutului Național de Statistică, în luna octombrie 2021 s-au născut 15.613 copii, cu 1.865 mai puțini decât în aceeași lună din 2015. Sporul natural negativ al populației (născuți minus decedați) s-a înrăutățit dramatic: de la minus 3.689 de persoane, în octombrie 2015, la minus 28.982 de persoane, în octombrie 2021.

Rezerva națională de forță de muncă va continua să se subțieze, pe fondul reducerii populației. Institutul Național de Statistică prognozează că, în anul 2060, România va mai avea doar 13 milioane de locuitori, cu aproape 7 milioane mai puțin decât la 1 ianuarie 2015. Este o perspectivă catastrofică pentru economia națională.

Situația va fi chiar mai gravă decât pare la prima vedere, întrucât o serie de procese ce contribuie la deteriorarea calității populației și, implicit a forței de muncă, se vor adânci. Pe fondul reducerii numărului de nou-născuți și a migrației externe a forței de muncă, cu precădere din rândul tinerilor, crește amploarea fenomenului de îmbătrânire a populației. Sistemul de învățământ, incapabil să se reformeze și să răspundă nevoilor economiei, continuă să producă absolvenți din ce în ce mai slab pregătiți, specializați în domenii fără căutare pe piața muncii.

Criza din Sănătate, care încă nu a ajuns la apogeu, va avea o contribuție majoră la diminuarea populației și a forței de muncă.

Conflictul dintre stat și societate se va adânci și mai mult. Structurile statului vor continua să joace rolul de căpușă, crescând în dimensiune și absorbind tot mai multe resurse, vlăguind tot mai mult populația și forța de muncă.

Pe de altă parte, decalajele salariale și de nivel de trai dintre România și celelalte țări din Uniunea Europeană se vor adânci, ceea ce îi va motiva pe și mai mulți români să își părăsească țara.

x x x

Omenirea trăiește cu iluzia că, prin înlocuirea forței de muncă cu inteligența artificială și roboții, va scăpa de toate problemele și necazurile generate de existența lucrătorilor ori de deficitul lor, că, în acele „fericite” vremuri, tragedia demografică nu va mai interesa pe nimeni. E o mare eroare! Bomba demografică stă să explodeze. Când o va face, ramuri economice întregi se vor prăbuși, trăgând după ele și celelalte sectoare de activitate.