DNA a salvat bugetul de stat

România este performerul Uniunii Europene în domeniul reformei datoriilor suverane. Pe primele nouă luni ale anului 2011, execuția bugetului general consolidat s-a încheiat cu un deficit incredibil, de 2,5% din PIB (respectiv 13,7 miliarde lei). Fără doar și poate, la finele anului, acesta se va situa sub ținta anuală de 4,4% din PIB.

Politica strânsului curelei a dat rezultate. România a evitat să ajungă în halul Greciei sau chiar mai rău. Nu cred că, dacă țara noastră ar fi fost în aceeași situație, ar fi fost ajutată precum statul elen. De altfel, acesta este susținut pentru că în pericol sunt moneda europeană și stabilitatea întregii zone euro.

Pe de altă parte, cred că politica fiscală a guvernului român a fost mai dură decât era necesar și a afectat grav consumul și creșterea economică. Palatul Victoria ar fi trebuit să înceapă mult mai devreme lupta cu evaziunea fiscală, criminalitatea economică și munca la negru și să întărească funcția de control a statului.

Deși au avut loc majorări de taxe, accize și impozite în ultimii doi ani, veniturile la bugetul de stat au crescut decisiv abia după ce DNA a început să recolteze corupții din Vamă, din Poliția de Frontieră și din structurile Ministerului Muncii, abia după ce guvernul a amenințat Vama și Garda Financiară că le desființează dacă nu se pun pe treabă.

Execuția bugetului consolidat, arată că, în primele nouă luni ale acestui an, veniturile au fost de 131,6 miliarde lei, cu 9,3% mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent, deși creșterea economiei românești este cu mult inferioară. Explicația este că anul trecut evaziunea fiscală era mai mare decât în prezent, iar controlul statului mai blând.

Veniturile din TVA au crescut cu 25,4% (mult peste majorarea de 5% a cotei de impozitare și în ciuda scăderii consumului), iar cele din accize, cu 12,9%. Performanța se datorează, în principal, acțiunilor de combatere a evaziunii fiscale, a corupției și ineficienței organelor de control.

Contribuțiile de asigurări sociale au fost cu 8,7% mai mari față de aceeași perioadă din anul precedent, pentru că, în acest an, munca la negru a devenit delict penal. Pe de altă parte, încasările din impozitul pe profit au crescut cu 1,9%. Sumele rambursate de Uniunea Europeană au crescut cu 52,5% față de aceeași perioadă a anului precedent.

Pe de altă parte, cheltuielile bugetului general consolidat au ajuns la 145,25 miliarde lei, creșterea fiind de 1,1%. Se mențin sub nivelul din aceeași perioadă a anului precedent cheltuielile de personal (-14,1%), subvenții (-14,8%) și asistență socială (- 1,2%).

Plățile pentru proiectele finanțate din fonduri UE au crescut cu 61,5% față de primele nouă luni ale anului 2010, iar cheltuielile cu dobânzi s-au majorat cu 26%, reprezentând 61,5% din programul anual.

Cheltuielile pentru investiții care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost pe primele nouă luni în sumă de 22,9 miliarde lei, față de 19,6 miliarde lei înregistrate în aceeași perioadă a anului precedent.