Doar 2,8%! Creșterea economică va încetini în 2019

Creșterea economică a României va ajunge la 4,2% în 2019, dar va încetini în 2020 la 2,8%, sunt de părere experții Euler Hermes, companie cu activitate în domeniul garanțiilor și al colectării creanțelor. Conform unui studiu publicat miercuri, creșterea reală a PIB-ului României a încetinit semnificativ de la 7% în 2017 la 4,1% în 2018, "deoarece economia de supraîncălzire se răcise".

"Creșterea s-a văzut din nou până la + 5% an/an în primul trimestru al anului 2019, dar s-a redus până la + 4,4% în trimestrul II. Media + 4,7% an/an în primul semestru al anului 2019 s-a datorat în principal unei recuperări puternice a creșterii investițiilor (+ 11,4% an/an) după ce s-a contractat cu -3,2% în 2018, în parte datorită stimulului fiscal. Cu toate acestea, stocurile au scăzut -1,1 pp de la creșterea semestrului I 2019, în principal din cauza eliminării stocurilor din T2. Atât cheltuielile consumatorilor, cât și cele publice au fost puternice în primul semestru (ambele + 6% an/an). Creșterea exporturilor a încetinit la + 4,1% an/an în primul semestru (+ 4,7% în 2018), deoarece cererea din Europa de Vest a scăzut. Întrucât importurile s-au extins cu + 7,3%, cererea externă netă a scăzut -1,4 pp de la creșterea PIB în primul semestru al anului 2019. Privind în viitor, indicatorii timpurii arată o încetinire a economiei românești în următoarele trimestre (...) În general, pe fondul scăderii cererii globale, a tensiunilor comerciale continue și a creșterii mult mai reduse în zona euro - principala destinație de export a României - experții Euler Hermes prognozează o creștere a PIB-ului care va ajunge la + 4,2% în 2019 și va încetini la + 2,8% în 2020", se spune în studiul citat.

În ceea ce privește politicile economice, experții susțin că indicatorii de supraîncălzire nu au dispărut cu adevărat, în timp ce politica monetară "este încă prea liberă".

"Inflația prețurilor de consum a sărit de la o medie anuală de 1,3% în 2017 la 4,6% în 2018, determinată de creșterea salariilor, de stimularea fiscală prociclică și de politicile monetare prea libere. De fapt, combinația acestor factori și o inflație intensă au fost semne clare ale unei supraîncălziri a economiei care a început în 2017. Chiar dacă creșterea s-a răcit oarecum după 2017, indicatorii de supraîncălzire nu au dispărut cu adevărat. Între timp, după ce inflația prețurilor de consum a moderat la 3,3% la sfârșitul anului 2018, aceasta a crescut din nou la o medie de 3,9% an/an în primele trei trimestre ale anului 2019, iar în șapte din nouă luni a fost peste obiectivul de inflație de 2,5% ± 1 pp al Băncii Naționale a României (BNR, banca centrală). Cu toate acestea, BNR și-a menținut rata dobânzii cheie de politică stabilă la 2,5% din mai 2018. Prin urmare, ratele dobânzii reale sunt negative, ceea ce, în principiu, necesită o înăsprire monetară. Asta înseamnă că politica monetară este încă prea liberă", se arată în cercetarea Euler Hermes.

În viziunea specialiștilor, finanțele publice au continuat să se deterioreze, iar, din cauza stimulului fiscal prociclic puternic din ultimii ani, deficitul fiscal anual s-a extins rapid de la doar 0,7% din PIB în 2015, la 3% în 2018. În acest context, previziunile arată că deficitul ar putea să crească în continuare la aproximativ 4%, în 2019, ca rezultat al restituirii TVA întârziate din 2018, și, în special, a creșterilor substanțiale ale pensiilor, cu 15% în 2019, respectiv cu 40% în 2020.