Încă din zorii zilei, TIR-uri încărcate cu cereale au luat cu asalt poarta nr. 5 a portului Constanța. Coloana de track-uri aliniate pe trei rânduri se întinde până hăt departe. Barierele urcă și coboară cadențat, secționând șirurile de vehiculele.
Grânele sosesc de pretutindeni: din mănoasa Dobrogei, din belșugul Bărăganului, din depărtările Banatului și Olteniei, din ținuturile moldave și transilvane. Bulgarii și ungurii nu se lasă mai prejos. Pompează de zor, din noua recoltă, spre portul Constanța.
De la poarta de acces în port, camioanele cu grâu, rapiță, orz, porumb și floarea soarelui se despart de coloană și o iau care încotro: spre silozul centenar al lui "Anghel Saligny", spre magaziile de la "Canopus", "Socep" ori "Chimpex", spre terminalele moderne de la "North Star Shipping" și "United Shipping Agency".
Pe șoselele portului este animație, viață, dar pe liniile sale ferate e nemișcare de cimitir. Sute, mii de vagoane așteaptă încremenite, pe șine. Privite de sus, de pe poduri, par cavouri într-un imens țintirim. Te aștepți ca, dintr-un moment sau altul, să iasă din ele fantomele tractoarelor, strungurilor, instalațiilor petroliere, materialului rulant, mobilei, cimentului și ai altor "decedați" ai exportului românesc.
Noroc cu oceanul de bălării dintre șine. Cât de curând, garniturile de trenuri lugubre vor fi camuflate sub valurile de scaieți și ciulini.
Inutilul feroviar ocupă zeci de hectare. E o evidentă risipă de spațiu, generatoare de pagube. Terenul e prețios. Ar putea fi folosit în alte scopuri, aducătoare de venituri. Trecutul nu e un prieten bun al viitorului. Lucrurile nu mai sunt ca acum 20 de ani, trebuie regândite.
În depozitele de la "Comvex", uriași din oțel mușcă din munții de minereu și cărbune. Este un festin pantagruelic, la care iau parte și benzile transportoare. În apropiere, câteva mașinării gigantice execută un Hip-Hop fantezist. Regia spectacolului nu o mai scrie metalurgia românească, ci combinatele siderurgice din Serbia, Ungaria și Austria.
Ceva mai la nord, la "Chimpex", în danele 57 și 60, se descarcă "dulceața" Braziliei. Navele "Attractive" și "Spyros B" au adus, împreună, 38.593 tone de zahăr, pentru cafeaua de dimineață și ceaiul de la five o´clock. E mai mare dragul să privești la magaziile și instalațiile renovate, la noul sediu administrativ înconjurat cu gazon verde crud. Investitorul turc și-a ținut promisiunea de a da o față nouă terminalului. Dacă va atrage și trafic în plus, va fi excelent.
Alături de terminalul "Chimpex", par că se înalță spre cer meterezele unei cetăți de oțel. Sunt celulele metalice ale silozului de cereale de la "North Star Shipping". La o oarecare distanță, o altă cetate a grânelor, cea a "United Shipping Agency" își etalează frumusețea. Oțelul, tras în bare lungi și groase, a pus stăpânire pe platformele "Socep"-ului. Motostivuitoarele muncesc din greu să le ordoneze în spațiu. 20.000 de tone de bare vor pleca spre Canada, la bordul navei "Orsula".
În dane, pe platforme, în magaziile și silozurile operatorilor e ceva activitate. Dar prea puțină pentru un port atât de mare. Cele 34 de nave maritime aflate la încărcare - descărcare sunt un mizilic, o gustărică, pentru foamea imensă a portului Constanța. E suficient să privești mulțimea remorcherelor de manevră și a pilotinelor trase la cheu, în așteptarea mușteriilor, pentru a pricepe că lucrurile nu merg în direcția bună.
Poate că portuarii ar trebui să gândească o altă strategie de atragere a traficului. Vă aduceți aminte de proiectul "Voest Alpine", de construcție a unei centrale electrice pe cărbune în portul Constanța? Privită din perspectiva mediului, poate că nu era cea mai bună idee. Dar era excelentă din punct de vedere economic. Pentru port însemna producție energetică aducătoare de trafic.
Portul Constanța n-ar mai trebui să aștepte cu mâna întinsă la economia românească, sârbească, bulgărească, ungurească și austriacă. Toate la un loc nu sunt capabile să-i asigure necesarul de marfă. Ar trebui să devină el însuși o platformă industrială, care să atragă și să furnizeze fluxuri de mărfuri. Capitalul privat din portul Constanța este suficient de matur pentru a dezvolta asemenea proiecte. Altele ar putea veni din partea celui străin.
