Economie fără buget și alegeri fără programe

Economia sa e într-un perpetuu vertij. Niciun echilibru nu se mai respectă. Pensionarii sunt 5,3 milioane, iar salariații au mai rămas 4,32 milioane. Munca la negru a strâns 1,5 milioane de suflete.

Cum, în exil, pâinea e mai albă, 2,5 milioane de români și-o câștigă prin țări străine. Acasă, în România, venitul mediu lunar, abia sare de 370 euro și e ros de inflația de 5,33% pe an.

Statul e campionul blocajului financiar. Le datorează agenților economici peste un miliard de euro. Tăvălugul arieratelor sale lasă în urmă o hecatombă de insolvențe, falimente, sechestre și executări silite.

Investițiile de stat au frâna pusă, iar investitorii străini semnalizează și ne ocolesc. Gura de absorbție a fondurilor europene e înfundată cu birocrație și incompetență, în timp ce moneda națională e jigărită și fără vlagă.

După Revelion și Sfântul Vasile, creditorii internaționali vor bate la ușa Măriei Sale, Contribuabilul Român, care n-a mâncat, n-a băut, dar trebuie să achite 13 miliarde euro în 2013 și 2014, în contul împrumuturilor luate de Marele Risipitor - statul român.

Banul public a fost dat în arendă, pe viață, clasei politice. Astăzi, lanurile corupției nu pot fi cuprinse cu privirea. Doar hățișurile și buruienile sărăciei le mai întrec în întindere.

Sănătatea este grav bolnavă, Învățământul a rămas corigent, iar Cultura și Cercetarea Științifică s-au prostit.

Anul 2013 bate la ușă și prinde statul fără buget. Vin alegerile parlamentare și găsesc partidele politice fără platforme electorale. Nimeni nu mai oferă țării un reper, o țintă, o direcție de urmat. E o criză de programe politice, cum nu s-a mai văzut în nici un moment electoral din ultimii 22 de ani.

Acum patru, opt, doisprezece ani, era inflație de teme de campanie. Se discuta despre câte-n lună și în stele: pornirea motorului investițiilor, creșterea locurilor de muncă, îmblânzirea fiscalității, sprijin pentru agricultură, reducerea sărăciei și așa mai departe. Astăzi, e inflație doar de candidați.

La alegerile trecute, programul electoral era deasupra candidaților. Îi plăcea alegătorului platforma de campanie, vota candidatul. Astăzi programul nu e nici deasupra, nici sub candidat. Nu mai e deloc!

Moda platformelor de campanie a apus. În zilele noastre, în vogă sunt candidații liberi de orice ideologie. Uninominalul nostru mustește de traseiști, maneliști și habarnamiști politici.