Femeile promovate pe mare, hărțuite și violate

Akhona Geveza, o tânără de 19 ani, din Africa de Sud, care efectua stagiului de cadet pe o navă britanică, a fost violată de un ofițer superior. Tânăra s-a sinucis, aruncându-se în mare, în portul Rijeka, din Croația.

Geveza făcea parte dintr-un grup de 130 de tineri, printre care 100 de femei, care participau la un program de pregătire susținut de Autoritatea Portului Transnet și Agenția de Securitate Maritimă a Africii de Sud.
Cazul, petrecut în urmă cu câteva luni, a șocat lumea shipping-ului. Federația Internațională a Transportatorilor și-a exprimat neîncrederea privind derularea anchetei. Cinci autorități, printre care și cele din Croația (care au stabilit că este vorba de o sinucidere), cercetează cazul, în timp ce armatorul a susținut că nu a primit nicio plângere referitoare la un posibil viol.
Înmulțirea cazurilor de hărțuire sexuală și de abuzuri de tot felul, inclusiv sexuale, la bordul navelor a fost una din temele discutate la reuniunea comitetului de dialog social din sectorul maritim, de la Bruxelles. La ea au participat reprezentanții Comisiei Europene, ai sindicatelor și patronatelor din shipping. România a fost reprezentată de Adrian Mihălcioiu, liderul Sindicatului Liber al Navigatorilor, în calitate de membru permanent.
"Odată cu creșterea numărului de femei pe mare, s-au înmulțit cazurile de abuz și hărțuire sexuală. Comisia Europeană susține necesi-tatea promovării femeii pe mare, pentru că aceasta este clar discriminată. Peste 90% din cei care muncesc la bordul navelor sunt bărbați. Pe de altă parte, femeile, dar nu numai ele, sunt victimele abuzurilor. Unele state europene au o legislație foarte dură în această privință. Când știu că legea le apără, victimele sunt încurajate să depună plângere. România, dar nu numai ea, are o legislație permisivă față de abuzuri și hărțuirea sexuală" - a declarat liderul de sindicat.
Comitetul de dialog social a ajuns la concluzia că fiecare țară trebuie să-și organizeze un punct de raportare statistică a cazurilor și a măsurilor luate. "Nu știm ce va decide Guvernul României, pentru că nu a fost reprezentat în comitet. SLN intenționează să înființeze propriul său birou de raportare. În decurs de o săptămână, vom deschide un registru unic, în care vom trece toate cazurile. Toate datele vor fi confidențiale și vor fi transmise sub formă statistică Comisiei Euro-pene. Pe baza ei va fi înăsprită legislația împotriva acestui fenomen. Monitorizarea și raportarea cazurilor vor contribui la găsirea metodelor de control al fenomenului" - a spus Mihălcioiu.
El a dezvăluit că: "SLN primește aproape săptămânal o sesizare cu privire la un nou caz de hărțuire sexuală sau de abuz fie sexual, fie în relațiile de muncă. Cele mai multe dintre agresiuni sunt îndreptate împotriva femeilor. Sunt cazuri de condiționare a angajării sau a continuării îmbarcării, de prestarea anumitor "servicii" pentru conducerea navei sau a compa-niei angajatoare" - a dezvăluit liderul de sindicat.
În anul 2000, Organizația Maritimă Internațională (IMO) a lansat programul "Femei la bord", cu durata de 10 ani, care a început să dea rezultate, dar sub așteptări. La acea dată, ponderea femeilor în total era de numai 1 - 2%, iar cele mai multe femei marinar erau în statele dezvoltate din punct de vedere economic.
În Uniunea Europeană, procentul era de 4 - 5%, în Asia de Sud-Est - de 0,5%. Philipine, principalul furnizor de forță de muncă marinărească al lumii, avea doar 223 de femei dintr-un total de 230.000 de navigatori.
Un studiu publicat în 2003, de Organizația Internațională a Muncii, arată că în 1997 - 2001, cele mai multe femei navigau în următoarele flote: Danemarca - 15,1% din total, Norvegia - 10%, Marea Britanie - 8,3%, Finlanda - 5,6%, Belgia - 4,4%, Germania - 4,2% și Italia - 1,2%.