Fermierii occidentali primesc ajutoare de trei ori mai mari decât cei români

De ani de zile se vorbește de aducerea sectorului agricol românesc la standardele europene și intrarea în competiție cu marile piețe din Uniunea Europeană. Însă, fermierul român rămâne unul din cei mai slab capitalizați fermieri din Europa. Respingerea de către Comisia Europeană a acordării oricărui ajutor de stat în agricultură, începând din 2010, nu face decât să îngreuneze situația producătorului român. Ce se dorește de fapt?

Subvențiile din sectorul agricol, deși insuficiente, sunt o sursă importantă pentru menținerea pe linia de plutire a veniturilor fermi-erilor români. De curând, agricultura a primit o lovitură grea, prin refuzul Comisiei Europene de a prelungi termenul limită pentru acordarea ajutoarelor de stat.
"În ultimii 20 de ani, agricultura României a fost decapitalizată și subfinanțată și, în acest fel, am ajuns să avem o agricultură de subzistență. Chiar și în prezent, cu toate ajutoarele de stat, bugetul acordat Ministerului Agriculturii este unul derizoriu", a declarat președintele Federației Naționale a Sindicatelor din Agricultură - "Agrostar", Ștefan Nicolae.
Nici agricultorii constănțeni nu au primit bine vestea anulării ajutoarelor de stat, din 2010. Ei consideră că oricum sunt dezavantajați, în comparație cu fermierii din Europa de Vest, care primesc între 300 și 400 de euro la hectar, pentru spri-jinul pe suprafață. "Spre exemplu, producătorul francez primește 350 de euro la hectar. Noi, în schimb, primim aproximativ 100 euro. Cum să intru în competiție cu fermierul francez când el practic înființează cultura pe banii statului și Uniunii Europene. Mai pot să intru într-o piață comună cu el? Eu plec din start cu un handicap de 250 euro la hectar", a explicat Vâlcu Dra-gomir, fermier din Săcele.
Și în acest fel, valorificarea pro-ducției agricole la prețul european nu acoperă cheltuielile de la înființarea și până la recoltarea culturii. "Francezul își permite să vândă producția la un preț pe care eu nu-l consider suficient pentru acoperirea investiției. Eu nu-mi permit să vând peste acel preț, pentru că nimeni nu mi-ar mai cumpăra producția", a mai spus Vâlcu Dragomir.
Cu toate acestea, Comisia Europeană nu va mai permite României să acorde sprijin de la bugetul de stat și Ministerul Agriculturii nu face lobby "real" pentru capitalizarea sectorului, potrivit Agrostar. "Probabil că sumele rămase ca urmare a restructurării sectorului agricol și anulării anumitor ajutoare vor avea ca destinație plata salariilor din nenumăratele agenții guvernamentale. Același lucru se poate spune și despre sumele rămase la buget din diferența de curs valutar din plata subvențiilor alocate de UE, sume în euro, dar plătite fermierilor români în lei, la un curs de 3,7 lei", a afirmat Ștefan Nicolae.
Printre ajutoarele de stat anulate din 2010, se numără și subvențiile pentru irigații, de aproximativ 700 lei la hectar, sau subvenția de 1 leu pe litru de motorină.
***
Reprezentanții sindicatului "Agrostar" au realizat un program de revendicări pentru o mai bună capitalizare a sectorului și după 2010, din care sunt amintite:
// reducerea cu 50% a prețului la motorină din cel practicat la pompă;
// acordarea de garanții guvernamentale de 100% pentru obținerea creditelor pentru investiții în agricultură;
// reducerea TVA-ului la 5% pe întreaga filieră de produs (producător - procesator - comerciant);
// facilități în realizarea de investiții și de creditare pentru constru-irea de depozite, silozuri, abatoare;
// încurajarea cultivării terenurilor agricole, prin politici de taxe și impozite;
// renașterea creditului funciar;
// plata la zi a tuturor restanțelor financiare către fermieri, inclusiv acordarea diferenței de curs valutar pentru sprijinul pe suprafață;
// garantarea salariului minim pentru toți lucrătorii agricoli, înce-pând cu 1 ianuarie 2010, la 720 lei.