Galerie foto. Cum au ajuns femeile rrome vedete la o dezbatere cu universitarii

Sala de conferințe a hotelului "Millenium", din Constanța e plină ochi cu activiști sociali, conducători de ONG-uri, reprezentați ai mediului universitar și ai unor instituții, polițiști și ziariști. Atrage atenția un grup masiv de femei rrome, care ocupă vreo cinci-șase rânduri de scaune în fundul sălii.

Reuniunea are o temă interesantă: "Cariere de succes în domenii de ocupare non - tradiționale pentru femei". Este prima conferință publică din cadrul unei campanii organizate de Agenția Națională Antidrog și Loop Operations. Dezbaterea e parte a unui proiect privind egalitatea pe piața muncii, cofinanțat din fonduri europene.

Deschiderea o face Mariana Gâju, celebra primăriță a comunei Cumpăna. I s-a permis să sară peste rând, înaintea celorlalți vorbitori, întrucât e așteptată și la alte acțiuni. Vorbește scurt și cu căldură în glas, cum îi e felul, despre calitățile femeilor, despre locurile de muncă noi înființate în comuna sa, iar la final îi invită pe toți la Cumpăna, de Ziua Voluntarului.

Microfonul trece la psihologul Diana Șerban, managerul proiectului, care începe să îl descrie. Auditoriul află că grupul țintă cuprinde 565 de femei. Dintre acestea, 465 de femei sunt recrutate din rândul consumatoarelor de droguri sau din grupurile de risc, iar 75 de femei, din grupuri vulnerabile sau abuzate în diverse chipuri. Cele 565 de femei urmează să participe la cursuri de diferite niveluri: lucrători comerciali, lucrători în industria textilă, operatori pe computer și antreprenori. 325 de femei vor beneficia de consiliere socială pentru a se integra pe piața muncii. Valoarea totală a proiectului este de 1.800.000 lei.

Conform agendei, următorii vorbitori vor conferenția pe teme mai degrabă teoretice: despre reintegrarea femeilor afectate de consumul de droguri, despre antreprenoriatul feminin, despre formele de discriminare de pe piața muncii, despre evoluția stereotipurilor și a atitudinilor discriminatorii.

Noi, grupul de ziariști prezenți, am venit cu alte așteptări de la această reuniune. Vrem să fie cu adevărat o dezbatere publică, nicidecum o sesiune de comunicări științifice. Astfel că dăm agenda peste cap și cerem să vorbească femeile rrome invitate. Doar nu au fost aduse de decor! Pentru noi, ziariștii, ele sunt cele mai importante persoane din sală.

Ghiocel Nicolae, președintele Asociației "Viitorul Rromilor", profită de prilej și începe un discurs: "Femeile rrome sunt de două ori discriminate, odată pentru că sunt de etnie rromă, a doua oară pentru că sunt femei."

Nu apucă să vorbească prea mult, căci una dintre ziariste îl întrerupe: "Să vorbească femeile rrome! N-am venit să-i ascultăm pe bărbați!"

Prima care își ia inima în dinți și se adresează celor prezenți este Felicia Bolmandâr. Se vede că femeia are experiența vieții, că a trecut prin multe greutăți. Aflăm că este activist social, în conducerea unui ONG. Dar mai surprinzător și mai frumos este ceea ce a spus despre etnia sa. "Rromii au făcut din imposibil posibilul. Etnia noastră are multe talente și valori. Unii au plecat de la nimic, din praf și din cenușă, și au ajuns vedete. Aici, cu noi, sunt două fete rrome, studente la Academia de Poliție și la Științe Economice. S-au schimbat mentalitățile în etnia noastră. Fetele merg la școală și nu mai sunt furate de băieți, de-acasă. Am fost discriminate și sper să nu mai fim. Acum, în acest proiect, începem pregătirea cu o grupă mică. Se va ajunge la o grupă mare."

O tânără rromă, de cel mult 30 de ani, începe să povestească despre familia sa. Tatăl are diplomă universitară, iar fratele tocmai a absolvit cea de a doua facultate. Ea are liceul și o diplomă de contabil. Lucrează în societatea comercială a tatălui. Firma a avut, într-o vreme, 100 de angajați, majoritatea rromi.

Microfonul se plimbă printre tinerele rrome. "Ați fost discriminate vreodată pe piața muncii?" - întreabă Rodica Lupu, moderatoarea reuniunii. Răspunsul este dezarmant: "Nu, pentru că nu am încercat să ne angajăm!"

Am părăsit sala de conferințe cu regretul că n-am putut participa până la sfârșitul acestei dezbateri vii, interesante, pe care presa a reușit să o elibereze de canoanele plictisitoare, fixate de organizatori.