"Gata cu promisiunile electorale! La muncă, frați români!"

La Bruxelles, la reuniunea de iarnă a Consiliului European, șefii de stat și de guverne din zona euro au convenit asupra măsurilor menite să aducă stabilitatea financiară a acestei comunități monetare, dar și a Uniunii Europene în ansamblu.
Este vorba de un pachet de norme, care prevăd următoarele:
- un plafon maxim de 0,5% din PIB al deficitului bugetar;
- un grad de îndatorare al statului de până la 60% din PIB;
- introducerea unui mecanism de corecție automată în cazul în care vor fi înregistrate abateri de la aceste prevederi;
- statul aflat în procedura de deficit excesiv va prezenta Comisiei Europene și Consiliului, pentru aprobare, un program de parteneriat economic, în care va detalia reformele structurale ce urmează a le realiza. Punerea în aplicare a programului și a planurilor bugetare anuale (în conformitate cu programul) va fi monitorizată de Comisie și Consiliu. Procedura este asemănătoare cu cea aplicată în cazul acordurilor cu FMI;
- constrângerile de mai sus urmează a fi introduse în constituțiile naționale ori în legi echivalente.
Liderii Bulgariei, Cehiei, Danemarcei, Ungariei, Letoniei, Lituaniei, Poloniei, României și Suediei au indicat posibilitatea de a lua parte la acest proces, după consultarea parlamentelor lor.
România este interesată să se alăture statelor din zona euro în aplicarea măsurilor de stabilitate financiară, întrucât economia ei este dependentă de euro. Cea mai mare parte a schimburilor sale comerciale se realizează cu aceste țări, moneda de lucru fiind euro. Mare parte din creditele statului, sectorului privat și populației sunt în euro, la fel și o parte din economii. Peste 3 milioane de români sunt plătiți în euro. În plus, țara noastră are ca obiectiv aderarea la zona euro în 2015, iar pentru aceasta va trebui să aibă un buget echilibrat și o economie stabilă.
România are un avans de doi ani în aplicarea acestor măsuri de strângere a curelei. Guvernul Boc a demarat încă din 2010 un program dur de amputare a cheltuielilor bugetare și de creștere a veniturilor statului, program care a stârnit protestele sindicatelor, criticile partidelor din opoziție, ale mass-media și chiar ale unora dintre reprezentanții mediului de afaceri.
Ca urmare a acestor măsuri, în primele zece luni din 2011, deficitul bugetar a coborât la 2,4% din PIB, față de ținta de 4,4% din PIB. Proiectul de buget pe 2012 prevede un deficit de 1,9%, iar pentru 2013, actuala putere dorește să se ajungă la zero deficit.
Aderarea României la viitoarea politică fiscală a zonei euro depinde de opoziție, întrucât noile constrângeri fiscal - bugetare și mecanismele de corecție aferente trebuie să fie cuprinse în textul Constituției. Modificarea legii fundamentale nu poate fi operată fără susținerea Uniunii Social - Liberale, întrucât partidele din arcul guvernamental nu dețin două-treimi din voturi în cele două camere ale parlamentului.
Este greu de crezut că USL va vota alături de PDL, întrucât aceasta ar echivala cu o recunoaștere a faptului că politica dusă de Cabinetul Boc a fost corectă, iar criticile sale au fost o eroare. Pe de altă parte, nu trebuie uitat faptul că liderii USL au lansat numeroase promisiuni electorale, care sunt în contradicție cu politica Palatului Victoria și cu declarația șefilor de state și de guverne din zona euro. Au ei bărbăția să vină în fața alegătorilor, să le spună: "Gata cu promisiunile electorale! La muncă, frați români!"?