Guvernanții înțeleg durerile portului Constanța doar în vremuri de război

204
Situația dezastruoasă a conexiunilor rutiere și feroviare ale portului Constanța a fost una dintre temele abordate cu consecvență de cotidianul „Cuget Liber”. Pe parcursul a zeci de articole, de-a lungul unui sfert de secol, am atenționat Ministerul Transporturilor și Guvernul asupra faptului că România pierde importante fluxuri de mărfuri din cauza stării grave a rețelei naționale de căi ferate și a lipsei unei autostrăzi de mare viteză, care să lege portul Constanța de granița de vest.







Fabulații guvernamentale

Am arătat că dezastrul feroviar și rutier românesc este răspunzător de eșecul lamentabil al tuturor tentativelor de conectare a portului Constanța la liniile de ferry-boat și ro-ro din Marea Neagră.

Doamne, ce au mai fabulat guvernanții încă de pe vremea regimului Constantinescu, pe tema proiectului Traceka, a drumului mătăsii și a țițeiului caspic. Portul Constanța era numit în 1997 - 1999 „placa turnantă“ a comerțului dintre Asia și Europa. Se schițau proiecte pentru oleoductul Constanța - Trieste și se visa cu ochii deschiși la bumbacul și mineralele ținuturilor transcaucaziene, în vreme ce materialele de construcție și echipamentele din Occident abia așteptau să treacă pe la noi, prin port, spre bogatele zone petroliere din Kazahstan, Azerbaidjan, Turkmenistan și Uzbekistan.

Se spunea că Europa nu poate ajunge la ținuturile de vis, la peștera lui Ali-Baba, la noul Eldorado, dacă nu trece prin România, iar tema Constanței ca buric al Terrei era reluată de guvernanții noștri la toate reuniunile internaționale. Au fost vorbe multe, spuse fără convingere, care nu au fost urmat de măsuri concrete.





Războiul i-a trezit din somn

Încă din 2010, am atras atenția asupra faptului că sistemul de transport feroviar din portul Constanța a devenit nesigur din cauza gradului ridicat de uzură a liniilor de cale ferată și incapacității Companiei Națională de Căi Ferate CFR SA de a o întreține. Într-un articol publicat în ediția din 9 august 2010, a cotidianului „Cuget Liber”, scriam: „Anual, zeci de mii de vagoane tranzitează portul Constanța, aducând câștiguri importante proprietarului. Firesc ar fi ca banii obținuți să intre în întreținerea și repararea liniilor de cale ferată din port, lucru pe care operatorii portuari îl cer de ani de zile. Între starea comunicațiilor feroviare și evoluția portului există un decalaj tot mai mare.”


Într-adevăr, singurii care s-au zbătut constant să pună în aplicare visul portului Constanța de a deveni poarta de est a Europei au fost Administrația Portuară și operatorii din porturile maritime. Ei au investit în terminalele moderne de containere, cereale, minereuri, petrol, gaze lichefiate, mărfuri agabaritice și de pasageri, în creșterea adâncimilor, în cheuri și dane de speciale pentru barje.

A fost nevoie de o nenorocire cu consecințe de nivel planetar, de un război precum cel din Ucraina, pentru ca guvernanții să se trezească și să înțeleagă, în sfârșit, rolul strategic al portului Constanța și să se implice în rezolvarea problemelor grave feroviare și rutiere. Dacă rușii n-ar fi declanșat invazia, CFR Marfă ar fi continuat să ignore cele 700 de vagoane abandonate în portul Constanța de peste un deceniu și jumătate, iar CFR Infrastructură n-ar fi început lucrările de reparații la rețeaua feroviară.





Industria portuară investește continuu


Între timp, Administrația Portuară și operatorii continuă să investească în porturile maritime. Recent, compania Bitholder a inaugurat primul terminal de bitum din portul Constanța. Amplasat în dana 102, acesta este o investiție modernă, cu capacitatea de stocare de 8.000 tone, în valoare de peste un milion de euro.

Compania Socep continuă lucrările de investiții la noul terminal de cereale, cu o capacitate totală de 100.000 de tone. La rândul său, compania Constanta South Container Terminal, care tocmai a împlinit 18 ani de existență, a anunțat că este pe cale să implementeze cel mai ambițios program de investiții din istoria sa. Printre viitoarele investiții se numără un terminal multimodal și o platformă portuară pe molul II Sud.


Administrația Portuară are, în prezent, un volum mare de lucrări de investiții în infrastructura rutieră, în rețelele de apă, canal și electricitate și intenționează să atragă finanțări europene pentru repararea întregii rețele rutiere din portul Constanța și pentru dragajul de investiții.





Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!
Pagina a fost generata in 0.6683 secunde