Guvernanții români ar trebui să învețe din povestea de succes a Administrației Porturilor Maritime Constanța

22493
1
Guvernanții români ar trebui să învețe din povestea de succes a Administrației Porturilor Maritime Constanța - fondguvernantiiromaniartrebuisai-1675696300.jpg

Articole de la același autor

Portul Constanța este cea mai mare platformă economică din România și, totodată, singura care a rezistat procesului distructiv declanșat în timpul tranziției de la regimul comunist la economia de piață. N-a avut nici soarta a numeroase ramuri industriale și nici a flotei naționale, pentru simplul motiv că administrația sa nu a încăput pe mâinile FPS (actualul AAAS). Statul, prin Ministerul Transporturilor, a păstrat în proprietatea sa nu doar domeniul public portuar și infrastructura portuară, ci și compania care le administrează.

Oază de profitabilitate


Creșterea și dezvoltarea portului Constanța în ultimii 32 de ani se datorează, în mare măsură, rolului jucat de Compania Națională Administrația Porturilor Maritime. Ea a reușit să armonizeze interesele proprii cu cele ale agenților economici, ale comunității portuare, în ansamblu, cu interesul național, păstrând echilibrul între nevoile de moment și cerințele pe termen mediu și lung ale industriei portuare.

În timp ce multe alte companii și regii ale statului (din domeniul transporturilor feroviare, aeriene și cu metroul) sunt pline de datorii sau în pragul falimentului, CNAPMC a rămas o oază de sănătate financiară și de profitabilitate.



Două decenii de bătălii


În ultimele două decenii, au apărut mai multe proiecte prin care se urmărea scoaterea, măcar în parte, a administrației portuare de sub controlul autorității centrale. Unul dintre ele viza trecerea CNAPMC în subordinea Consiliului Municipal Constanța, pentru a contribui într-o măsură mai mare la bugetul local. Și chiar s-a reușit, pentru scurt timp, preluarea unui pachet de acțiuni de 20% din capitalul social. Altul avea în vedere privatizarea companiei în proporție de 49%. Din fericire, CNAPMC a rezistat presiunilor distructive.

Statul – patron s-a străduit să slăbească forța financiară a companiei, obligând-o să repartizeze până la 90% din profitul brut, sub formă de dividende, văduvind-o astfel de resursele necesare pentru investițiile în întreținerea și dezvoltarea infrastructurii portuare.

În anul 2016, în urma unui adevărat „război” declanșat de operatorii portuari și sindicate, a fost adoptată Legea pentru modificarea și completarea OG nr. 22/1999 privind administrarea porturilor și a căilor navigabile. Aceasta obligă administrațiile portuare să utilizeze peste 50% din venituri pentru repararea, modernizarea și dezvoltarea infrastructurii. Iar prin derogare de la prevederile OG nr. 64/2001, maximum 25% din profitul net poate fi repartizat sub formă de dividende acționarilor.

Modificarea legii a stimulat Compania Națională Administrația Porturilor Maritime să își sporească an de an veniturile și profitabilitatea, dar mai ales să facă investiții, cot la cot cu operatorii privați.

Aceste eforturi și bătălii duse de-a lungul timpului au dat rezultate, portul Constanța înregistrând creșteri de trafic istorice, în ultimii ani.

Forță financiară în creștere

Datele de bilanț financiar-contabil publicate pe site-ul Ministerului Finanțelor și al Ministerului Transporturilor arată că, în intervalul 2016 – 2022, veniturile totale ale companiei au crescut cu 74,10%, până la 572,451 milioane de lei, iar profitul brut, cu 80,87%, ajungând la 106,308

milioane de lei. În această perioadă, numărul salariaților Administrației Portuare a crescut cu doar 2,07%, până la 889 de lucrători.



Un buget optimist


Cum va evolua compania în anul 2023? Răspunsul îl aflăm din proiectul de act normativ pentru aprobarea bugetului de venituri și cheltuieli pe anul 2023 al CNAPMC, pus în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Transporturilor. Iată, veniturile totale pentru anul 2023 au fost estimate la 572,451 milioane de lei, în creștere cu 10% față de cele realizate în 2022. Saltul va fi susținut de indexarea tarifelor în lei și de creșterea veniturilor din refurnizarea energiei electrice către terți. Cifra de afaceri, care reprezintă veniturile din prestări de servicii, a fost estimată cu o creștere de aproximativ 13,73%.

Pe de altă parte, cheltuielile totale sunt estimate la 466,143 milioane de lei, sumă mai mare cu 20,72% față de anul 2022. În structură, cheltuielile cu personalul vor face un salt de 17,49% și vor ajunge la 168,702 milioane de lei, iar cele salariale vor crește cu 19,54%, până la 159,631 milioane de lei.

Câștigul mediu lunar pe salariat, pentru anul 2023, este estimat la 11.408,55 lei, în creștere cu 8,27% față de cel realizat în anul 2022. În schimb, dimensiunea personalului companiei va rămâne neschimbată, respectiv un număr de 996 de salariați, până la finele anului 2023.

Se estimează că profitul brut al companiei va fi de 106,308 milioane de lei, în 2023, în scădere cu 20,83% față de cel realizat în anul precedent.



Cresc cheltuielile cu investițiile


În anul 2023, CNAPMC va continua să investească în infrastructura portuară. Conform proiectului de buget, compania va cheltui 396,554 milioane de lei pentru investiții, cu 582 de mii de lei mai mult decât în anul 2022. Finanțarea va fi asigurată astfel:

- 298,741 milioane de lei din surse proprii (75,34% din totalul cheltuielilor cu investițiile);

- 5,363 milioane de lei din alocații bugetare (1,35%);

- 92,450 milioane de lei din alte surse (23,31%), din care 72,331 milioane de lei din fonduri europene (18,24%).



Comentează știrea

EUGEN
21 februarie 2023
gaze DE STRUT

jocurii cu creionulpe hirtie ,PORTULCONSTANTA NU MAI ESTE NICII LA JUMATATE FATA DE CEL DIN 89 , dar la ce ar folosii cu o economie aproape de ZERO ,poate la altii gratis

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.4424 secunde