Guvernul Ciucă promite ce n-au reușit alții: reindustrializarea României

470
1
Guvernul Ciucă promite ce n-au reușit alții: reindustrializarea României - fondguvernulciucapromitereindust-1638293905.jpg

Articole de la același autor

România a trecut printr-un proces de dezindustrializare în anii ’90. Petre Roman, primul premier post-decembrist, a lansat o expresie care a prins rădăcini: „Industria românească e un morman de fier vechi.”

Viziunea sa disprețuitoare față de industria națională avea să fie împărtășită de guvernele ce s-au perindat la cârma țării, de Fondul Proprietății de Stat, de clasa politică înălțată pe ruinele comunismului și de clientela ei - milionarii și miliardarii de carton, abonați la privatizările frauduloase. De atunci și până astăzi, „greaua moștenire” industrială a comunismului a fost tocată sistematic și vândută la fier vechi, parcă pentru a demonstra că Petre Roman a avut dreptate. În numai 30 de ani, industrii întregi au fost rase de pe fața pământului și transportate cu navele la topitoriile din Turcia. Piața internă a ajuns sub dominația produselor de import, iar unitățile din industria autohtonă rămase în viață au făcut eforturi uriașe să rămână în viață.



Un proiect pentru coșul de gunoi


La începutul anului 2013, aflându-se la conducerea Ministerului Economiei, liberalul Varujan Vosganian a lansat proiectul reindustrializării României.

Chiar începuse discuțiile cu reprezentanții mai multor industrii și intenționa să elaboreze „strategia de reindustrializare”. În octombrie același an, Vosganian a fost debarcat din funcție. Odată cu plecarea lui din guvern, proiectul reindustrializării țării a fost aruncat la coșul de gunoi de către Cabinetul Ponta.

Prin forțe proprii și susținere europeană

Fără sprijinul guvernanților români, în ultimii 11 ani, sub impulsul fondurilor europene, dar și al investițiilor străine, numărul unităților industriale a înregistrat o creștere încurajatoare. În intervalul 31 decembrie 2010 - 31 decembrie 2020 numărul unităților industriale active din punct de vedere juridic a crescut cu 15,61%, ajungând la 61.793. În schimb, forța de muncă din industrie s-a diminuat cu 5,52%, până la 1.271.997 de lucrători. Unitățile industriale au realizat împreună, în 2020, o cifră de afaceri de 517,099 de miliarde de lei, cu 60,45% mai mare decât în anul 2010, și un profit brut total de 34,951 de miliarde de lei, de 5,78 ori mai mare decât cel din anul de referință.

Balanța comercială, în deficit

Dinamica industriei autohtone este departe de nevoile economiei și societății românești. Iată, întrucât industria alimentară este mult prea firavă, țara noastră continuă să exporte mari cantități de produse agricole brute (cereale, semințe oleaginoase și animale vii) și să importe alimente. În primele nouă luni ale anului 2021, România a exportat alimente (în principal cereale și animale vii) în valoare de 4.297,3 milioane de euro și a importat alimente în sumă totală de 5.850,8 milioane de euro, importurile alimentare fiind excedentare cu 36,15% față de exporturi.

Industria chimică de astăzi este o biată umbră a puternicei industrii chimice românești de la sfârșitul anului 1990. Așa se face că astăzi importăm cu mult mai multe produse chimice decât exportăm. În primele nouă luni ale anului 2021, România a importat produse chimice în valoare de 10.574,4 milioane de lei, sumă mai mare de 3,74 de ori decât valoarea produselor chimice exportate.

O supraviețuire miraculoasă

Industria navală românească (care nu figurează ca atare în statisticile oficiale) este excepția de la regula generală. Ea a supraviețuit într-un mod de-a dreptul miraculos falimentului companiilor de navigație maritimă Navrom. Petromin și Romline, a Companiei Naționale de Pescuit Oceanic, distrugerii flotei maritime comerciale și a celei de pescuit oceanic sub regimurile Iliescu și Constantinescu. Piața internă de construcții și reparații navale dispărând la finalul anilor 90’, șantierele navale românești au fost nevoite să se orienteze spre piața internațională, să intre în competiție cu constructorii de nave din Coreea de Sud și China (care sunt puternic finanțați de statele lor), cu cei din Japonia, Uniunea Europeană și Turcia.

În ultimii 20 de ani, fără niciun sprijin din partea statului român, industria navală românească a devenit exportator net de nave noi și de servicii de reparații navale. Dimpotrivă, prin politica fiscalizării excesive și discriminatorii a forței de muncă, guvernanții români au adus grave prejudicii șantierelor navale, stimulând migrația lucrătorilor spre piața externă și spre cea internă a construcțiilor.



Programul intențiilor frumoase


Coaliția PSD - PNL - UDMR, autointitulată „Coaliția pentru reziliență, dezvoltare și prosperitate”, a reluat tema reindustrializării României și a introdus-o în programul de guvernare pe 2021 - 2024. Guvernul Ciucă și-a propus „să atragă investiții strategice în domeniile cheie ale viitorului”, „să creeze ecosisteme industriale” și „o rețea de hub-uri industriale și de inovare” în următoarele domenii:

- tehnologii noi de producție și stocare a energiei curate (hidrogen, fotovoltaice, eoliene, baterii etc.);

- industria producătoare de componente și subansamble pentru mașini electrice;

- noi tehnologii digitale și de comunicații;

- materiale noi și dezvoltarea economiei circulare.

Cu ce bani se vor face investițiile? Cu finanțare din fonduri europene, precizează Ciucă&Co.

În plus, Guvernul își propune:

- să dezvolte producția de bunuri și servicii pentru protecția mediului și gestionarea resurselor, producția de echipamente pentru producția de energie curată și echipamente de gestiune inteligentă - panouri fotovoltaice, capacități de stocare (spre exemplu: baterii litiu-ion), contoare inteligente, sisteme de iluminat inteligente etc.;

- creșterea numărului de companii producătoare de tehnologii verzi „Made in Romania”;

- absorbția unui volum de finanțări de 2 miliarde de euro (500 milioane de euro pe an) în perioada 2021- 2024, dedicate cercetării și dezvoltării, producției și distribuției de tehnologii verzi;

- exporturi de tehnologie verde în valoare de peste 1 miliard de euro pe an, începând cu 2025;

- dezvoltarea industriei auto, a industriilor prelucrătoare cu valoare adăugată, a economiei circulare, a industriei alimentare și susținerea industriilor creative;

- construirea a minimum un parc industrial, tehnologic în fiecare județ și multe altele.

Programul Guvernului Ciucă mustește de intenții frumoase și promisiuni privind reindustrializarea României, dar tare mă tem că acestea vor avea soarta proiectului lansat de liberalul Varujan Vosganian în 2013, de care doar noi, ziariștii, ne mai aducem aminte din când în când.



Comentează știrea

Dorel
1 decembrie 2021
INDUSTRIALIZARE

Tov. Geal, industria României nu mai are nici măcar pereți. Voi strângeți cureaua să plătiți pensiile și salariile și visați la industrializarea României ? Ciucă cred că visezi cai verzi pe pereți !

Pagina a fost generata in 2.0174 secunde