Guvernul sacrifică economia pentru a salva bugetul de stat

În numai nouă luni, Guvernul Dăncilă a reușit "performanța" de a aduce România într-un

punct critic, provocând noi dezechilibre în economie și adâncindu-le pe cele vechi.

Dacă la data de 29 ianuarie 2018, când Guvernul Tudose i-a predat ștafeta, se înregistrase un excedent bugetar de 1,98 miliarde lei, sub conducerea premierului

Viorica Dăncilă, execuția bugetară a coborât sub linia roșie, în zona deficitului, urmând o traiectorie amenințătoare: minus 5,5 miliarde lei, în februarie, minus 4,46 miliarde lei, în martie, minus 6,05 miliarde lei, în aprilie, minus 8,14 miliarde de lei, în luna mai. Dinamica negativă s-a accelerat și, la finalul primului semestru, Finanțele Publice au anunțat un deficit de 14,97 miliarde de lei, reprezentând 1,61% din PIB.

Cheltuielile bugetare au continuat să crească mai repede decât veniturile și, după primele nouă luni ale anului, deficitul a sărit la 16,8 miliarde lei.

Pentru a putea plăti pensiile, salariile și a asigura funcționarea, la limita de avarie, a școlilor, spitalelor și celorlalte instituții, Ministerul Finanțelor Publice a fost nevoit să se împrumute masiv de pe piața internă și cea externă. În primele nouă luni, pentru creditele luate, s-au plătit dobânzi în valoare de 9,709 miliarde de lei (reprezentând 1% din PIB), cu 21,5% mai mult decât în aceeași perioadă a anului precedent.

Împrumuturile la prețuri din ce în ce mai mari se dovedesc a fi insuficiente, astfel că Guvernul Dăncilă e nevoit să recurgă la măsuri extreme. Pentru a evita intrarea în incapacitate de plată, le-a cerut unora dintre companiile la care statul este acționar majoritar să distribuie dividende în avans. Până în prezent, Romgaz a anunțat că va distribui suma de 501 milioane de lei, iar Nuclearelectrica, 238 milioane de lei.

Măsura afectează, fără îndoială, activitatea de zi cu zi, programele de investiții și eficiența respectivelor companii. Pentru a-și asigura lichiditățile, acestea vor fi nevoite să se împrumute de pe piața bancară și să achite dobânzi usturătoare, ce vor fi transferate în prețuri și suportate de consumatorii finali.

Mai grav este faptul că Guvernul Dăncilă vrea să obțină mai multe venituri la buget, prin majorarea salariului minim pe economie. Acesta ar urma să crească, începând cu data de 1 decembrie 2018, de la 1.900 de lei la 2.080 de lei, pentru toate categoriile de angajați. Iar de la 1 ianuarie 2019, pentru cei cu studii superioare și pentru cei care au minimum 15 ani vechime în muncă urmează să crească la 2.350 de lei.

Având în vedere faptul că aproximativ 40% din forța de muncă din România este plătită la nivelul salariului minim pe economie, bugetul de stat va încasa circa 258 de milioane de lei în plus în luna decembrie.

Se pune întrebarea dacă economia poate să susțină această creștere? Patronatele afirmă că majorarea salariului minim prin măsuri birocratice, fără a se ține cont de productivitatea muncii, va afecta grav marea majoritate a întreprinderilor mici și mijlocii, care reprezintă circa 90% din firmele din România.

Au dreptate sau nu? Este suficient să aruncăm o privire în trecut, pentru a afla răspunsul. Pe timpul Guvernului Boc, în premieră, a fost introdus impozitul forfetar (în fapt o modificare a cotei unice de impozitare a profitului), măsură care a dus, rapid, la desființarea a peste 150.000 de firme mici.

Efectele pe termen scurt, mediu și lung ale politicii bugetare nesăbuite a Guvernului Dăncilă sunt extrem de grave. Deși România are o infrastructură rutieră și feroviară rudimentară și din ce în ce mai puțin funcțională, se investește mult prea puțin în acest sector. Din acest motiv, țara noastră este tot mai mult ocolită de fluxurile de mărfuri care circulă între Extremul Orient și Europa și de investitori.

Așa zisa-revoluție fiscală a afectat grav raporturile dintre capital și muncă. Unui număr de 1,2 milioane de salariați le-au fost diminuate salariile. Totodată s-a produs o aplatizare excesivă a salariilor, cu consecințe dezastruoase asupra motivației muncii. La 31 martie 2018, jumătate din contractele individuale de muncă înregistrate în Revisal aveau înscrise salarii cuprinse între 1.900 și 2.000 de lei.

Creșterea galopantă a inflației, scumpirea creditelor bancare, erodarea monedei naționale, reducerea dramatică a investițiilor de stat și nivelul extrem de scăzut de atragere a fondurilor europene completează tabloul climatului de afaceri.

În condițiile instabilității legislative și fiscale din România, întreprinzătorilor privați le este tot mai greu să facă afaceri, să reziste pe piață, să facă investiții, să creeze locuri de muncă și să achite dările către stat.

Datele publicate de Oficiul Național al Registrului Comerțului arată că, în primele șapte luni ale anului 2018, numărul înmatriculărilor de afaceri noi s-a redus cu 12,56% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.

Au fost înregistrate 48.532 de radieri de agenți economici, în creștere cu 2,04%, și 21.349 de dizolvări de firme, în creștere cu 25,31%.

Ce face Guvernul pentru a stăvili creșterea galopantă a cheltuielilor bugetare? Mai nimic. Pe data de 9 noiembrie, pe site-ul ministerului Finanțelor Publice a fost pus în dezbatere publică proiectul unei hotărâri de guvern prin care sunt desființate 4.143 de posturi… vacante, în condițiile în care angajările erau, deja, blocate. Singura consecință a acestei măsuri este dispariția câtorva posturi de conducere, ceea ce va avea efectul unei frecții la un picior de lemn.