Guvernul, sindicatele și patronii au fixat "scara" salariului minim până în 2014

Guvernul României și marile confederații sindicale și patronale au semnat vineri, 25 iulie 2008, acordul tripartit pentru asigurarea creșterii salariului minim brut în perioada 2008 – 2014.
Conform înțelegerii, acesta va fi majorat la 540 lei, începând cu data de 1 octombrie 2008, și la 600 lei, de la 1 ianuarie 2009.
În iunie 2009, guvernul și partenerii sociali vor analiza situația câștigurilor din primele 4 luni. Dacă între câștigul mediu brut lunar pe economie realizat și cel prognozat vor fi abateri mai mari de 5%, salariul minim va fi modificat astfel încât ponderea acestuia în câștigul mediu brut lunar să fie de 33%.
În luna octombrie a fiecărui an, în funcție de câștigul mediu brut lunar estimat de Comisia Națională de Prognoză pentru anul următor, Executivul și partenerii sociali vor stabili salariul minim brut de la 1 ianuarie al anului următor, astfel încât să fie respectat parametrul "ponderea salariului minim brut în câștigul mediu brut lunar".
Guvernul s-a angajat să majoreze salariul minim brut pe economie astfel: 2008 – 510 lei, 2009 – 600 lei, 2010 – 730 lei, 2011 – 860 lei, 2012 – 1.030 lei, 2013 – 1.190 lei, 2014 – 1.325 lei.
Conform estimărilor, câștigul salarial mediu brut va avea următoarea evoluție: 2008 – 1.620 lei, 2009 – 1.795 lei, 2010 – 1.970 lei, 2011 – 2.150 lei, 2012 – 2.335 lei, 2013 – 2.530 lei, 2014 – 2.650 lei.
Majorarea salariului minim se va face astfel încât ponderea sa în câștigul salarial mediu brut lunar să fie următoarea: 31% în 2008, 33% în 2009, 37% în 2010, 40% în 2011, 44% în 2012, 47% în 2013, 50% în 2014.
Guvernul se obligă să inițieze, cu consultarea partenerilor sociali, actele normative necesare, astfel încât, începând cu data de 1 septembrie 2008, să fie eliminate legăturile dintre nivelul salariului de bază minim brut pe țară și drepturile de asigurări și de asistență socială.
Patronatele și sindicatele s-au angajat să transpună prevederile înțelegerii în viitoarele contracte colective de muncă la nivel național.
Acordul tripartit reprezintă un punct de cotitură în politica salarială din România. El este o dovadă a ceea ce poate face instituția dialogului social, instituție pe care guvernanții români au desconsiderat-o până în prezent. Acum, pentru prima oară, guvernul, sindicatele și patronatele au reușit să stabilească o strategie pe termen lung, privind creșterea salariului minim, care cuprinde date, principii, responsabilități, măsuri și termene clare.
Marele merit al acestei strategii este că va contribui la creșterea bunăstării forței de muncă, la mai buna sa motivare în muncă și la asigurarea stabilității sociale și economice a României. Ea îi va ajuta pe agenții economici la fundamentarea bugetele de venituri și cheltuieli pe termen lung, la planificarea cheltuielilor salariale. Angajații și sindicatele vor avea, pentru prima oară, o perspectivă a evoluției salariilor din România, ceea ce ar putea contribui la reducerea migrației forței de muncă. Pe de altă parte, negocierea contractelor colective de muncă la nivel național (și a multora dintre cele inferioare) va fi mai puțin tensionată în următorii ani, pentru că sursa neînțelegerilor – nivelul salariului minim – a fost eliminată.
Odată cu parafarea aceste înțelegeri, unitățile economice vor fi obligate să-și organizeze activitatea astfel încât să poată ține pasul cu creșterile salariale negociate tripartit. Agenții economici care nu vor putea acorda salariul minim stabilit la nivel național, ori vor trage obloanele, ori vor coborî în subteranele economiei.
Este de așteptat ca acordul să le aducă procente importante liberalilor, aflați la guvernare. După ce au câștigat mai mulți simpatizanți în rândul vârstei a III-a, prin majorarea pensiilor, ei își extind electoratul printre salariații care vor beneficia de lefuri mărite de la 1 octombrie 2008.