Traficul maritim e "spionat" cu mai mulți "ochi" și mai multe "urechi"
Articole de la același autor
De la etajul 10 al sediului Autorității Navale Române, marea se vede mai bine decât în palmă. Pe monitoarele Serviciul de dirijare trafic Constanța să zăresc navele care vin, pleacă sau staționează, întregul acvatoriu portuar, danele, digurile, șenalul navigabil și balizele. Cifrele înscrise pe ecrane indică viteza navelor și adâncimea bazinului, temperatura aerului, forța vântului și înălțimea valurilor. Alte displeiuri dau informații amănunțite despre navele aflate în trafic.
Urmările unei catastrofe navale
Portul Constanța are mai mulți "ochi" și mai multe "urechi" decât a avut vreodată pentru a urmări mișcarea navelor. Sistemul de monitorizare și dirijare a traficului VTS a fost modernizat, îmbunătățit, pus în concordanță cu ultimele cerințe ale legislației maritime europene și internaționale.
Operațiunea de up-gradare, extrem de complexă, a fost realizată de două firme românești din domeniul IT&C, Centrul pentru Servicii de Radiocomunicații, în calitate de contractor general, și subcontractorul IT System Internațional.
Ieri, în prezența unei audiențe numeroase, a avut loc inaugurarea oficială a sistemului VTS modernizat. Valentin Șerbănescu, directorul general al ANR, a vorbit despre importanța acestuia pentru creșterea siguranței navigației în apele Uniunii Europene.
Necesitatea realizării unui sistem de monitorizare a traficului a apărut în urma scufundării cargoului "Sadu", în decembrie 1988. Începutul a fost făcut abia în 1997, prin instalarea unui radar.
La concurență cu americanii
Primul sistem VTS complex, demn de epoca informațională, a devenit operațional în aprilie 2001, fiind realizat de americanii de la "Lockhhead Martin".
El și-a dovedit utilitatea, contribuind la reducerea numărului coliziunilor și a poluării, la stabilirea responsabilităților în accidentele navale, la fluidizarea navigației. Sistemul le-a oferit participanților la trafic informații utile, instrucțiuni și avertizări, precum și asistență în navigația desfășurată în condiții de vizibilitate redusă.
Modernizarea sistemului a fost impusă de mai mulți factori. Pe de o parte, agenții economici au cerut reorganizarea bazei de date, prin introducerea de informații despre agenți și piloții care efectuează zilnic manevre. Pe de altă parte, sistemul avea nevoie de o nouă arhitectură, care să îi permită integrarea în angrenajele infor-matice mai largi, ale Europei și ale navigației mondiale. În plus, el trebuia pus în concordanță cu Directiva UE nr. 59/2002.
Lucrarea a fost realizată în mai puțin de un an. Cele două firme românești au demonstrat că IT&C-ul autohton este capabil să abordeze domenii de o asemenea complexitate, la concurență cu firmele americane.
O minune de sistem
Noul VTS are mai multe componente. Subsistemul de comunicații voce VHF dispune de tehnologie VoIP și face posibilă folosirea simultană a 5 canale radio (12, 13, 14, 16 și 67). El permite înregistrarea și redarea mesajelor. Subsistemul radar realizează digitalizarea informației și transpunerea ei pe hărțile electronice. Subsistemul AIS asigură comunicații navă - navă, navă - coastă și coastă - navă. El permite identificarea automată a navelor, urmărirea lor în afara ariei de vizibilitate directă, organizarea unor rețele de comunicații ad-hoc, independente de stațiile de coastă. O componentă importantă a sistemului este CCTV - camera cu lentilă performantă, care urmărește automat țintele, identifică navele aflate la mare distanță și lucrează în infraroșu.
Sistemul VTS reușește să integreze date complexe audio - video, de pe radar și senzori, date despre nave, infrastructura portuară, despre condițiile meteo și hidrologice, să le prelucreze, să le stocheze, să le redea în timp real. Arhitectura lui a fost astfel gândită încât să poată fi integrat rapid în sistemele mai largi de management al traficului.
Fapt de loc neglijabil, lucrarea realizată de firmele românești a costat circa 500.000 euro, cu TVA inclus, adică jumătate din prețul cerut de "Lockhhead Martin".
Sistemul VTS va fi extins la porturile Constanța Sud (zona fluvio - maritimă) și Mangalia.
Urmările unei catastrofe navale
Portul Constanța are mai mulți "ochi" și mai multe "urechi" decât a avut vreodată pentru a urmări mișcarea navelor. Sistemul de monitorizare și dirijare a traficului VTS a fost modernizat, îmbunătățit, pus în concordanță cu ultimele cerințe ale legislației maritime europene și internaționale.
Operațiunea de up-gradare, extrem de complexă, a fost realizată de două firme românești din domeniul IT&C, Centrul pentru Servicii de Radiocomunicații, în calitate de contractor general, și subcontractorul IT System Internațional.
Ieri, în prezența unei audiențe numeroase, a avut loc inaugurarea oficială a sistemului VTS modernizat. Valentin Șerbănescu, directorul general al ANR, a vorbit despre importanța acestuia pentru creșterea siguranței navigației în apele Uniunii Europene.
Necesitatea realizării unui sistem de monitorizare a traficului a apărut în urma scufundării cargoului "Sadu", în decembrie 1988. Începutul a fost făcut abia în 1997, prin instalarea unui radar.
La concurență cu americanii
Primul sistem VTS complex, demn de epoca informațională, a devenit operațional în aprilie 2001, fiind realizat de americanii de la "Lockhhead Martin".
El și-a dovedit utilitatea, contribuind la reducerea numărului coliziunilor și a poluării, la stabilirea responsabilităților în accidentele navale, la fluidizarea navigației. Sistemul le-a oferit participanților la trafic informații utile, instrucțiuni și avertizări, precum și asistență în navigația desfășurată în condiții de vizibilitate redusă.
Modernizarea sistemului a fost impusă de mai mulți factori. Pe de o parte, agenții economici au cerut reorganizarea bazei de date, prin introducerea de informații despre agenți și piloții care efectuează zilnic manevre. Pe de altă parte, sistemul avea nevoie de o nouă arhitectură, care să îi permită integrarea în angrenajele infor-matice mai largi, ale Europei și ale navigației mondiale. În plus, el trebuia pus în concordanță cu Directiva UE nr. 59/2002.
Lucrarea a fost realizată în mai puțin de un an. Cele două firme românești au demonstrat că IT&C-ul autohton este capabil să abordeze domenii de o asemenea complexitate, la concurență cu firmele americane.
O minune de sistem
Noul VTS are mai multe componente. Subsistemul de comunicații voce VHF dispune de tehnologie VoIP și face posibilă folosirea simultană a 5 canale radio (12, 13, 14, 16 și 67). El permite înregistrarea și redarea mesajelor. Subsistemul radar realizează digitalizarea informației și transpunerea ei pe hărțile electronice. Subsistemul AIS asigură comunicații navă - navă, navă - coastă și coastă - navă. El permite identificarea automată a navelor, urmărirea lor în afara ariei de vizibilitate directă, organizarea unor rețele de comunicații ad-hoc, independente de stațiile de coastă. O componentă importantă a sistemului este CCTV - camera cu lentilă performantă, care urmărește automat țintele, identifică navele aflate la mare distanță și lucrează în infraroșu.
Sistemul VTS reușește să integreze date complexe audio - video, de pe radar și senzori, date despre nave, infrastructura portuară, despre condițiile meteo și hidrologice, să le prelucreze, să le stocheze, să le redea în timp real. Arhitectura lui a fost astfel gândită încât să poată fi integrat rapid în sistemele mai largi de management al traficului.
Fapt de loc neglijabil, lucrarea realizată de firmele românești a costat circa 500.000 euro, cu TVA inclus, adică jumătate din prețul cerut de "Lockhhead Martin".
Sistemul VTS va fi extins la porturile Constanța Sud (zona fluvio - maritimă) și Mangalia.