Viitorul transportului pe Dunăre se trasează la Constanța

Cine va câștiga competiția dintre transportul rutier, feroviar și fluvial pe bătrânul continent? Până la mijlocul secolului trecut, lupta a fost dominată de transportul pe apele interioare.

Soluția cea mai ieftină
Revoluțiile succesive petrecute în domeniul auto și feroviar, în ultimii 60 de ani, au înclinat balanța în sens contrar. Autovehiculele și trenurile au devenit mai puternice și mai rapide, iar rețelele rutiere și de căi ferate au prins ca într-o plasă întreaga Europă. Dezvoltarea explozivă a transportului rutier a generat numeroase efecte perverse - blocaje în trafic, insecuritate, poluare -, care dau mare bătaie de cap europenilor. Pe de altă parte, transportul feroviar rămâne suficient de costisitor pentru a obliga proprietarii de mărfuri să caute alternative mai convenabile.
"Transportul fluvial este soluția cea mai ieftină. De asemenea, cea mai puțin poluantă" – afirmă Constantin Matei, directorul general al Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime. Acesta este, de altfel, mesajul principal al celei de a patra ediții a "Danube Summit", organizată de EWP Communications Ltd. din Marea Britanie, în portul Constanța, în perioada 4 - 6 iunie 2008.
La eveniment sunt invitați peste 300 de reprezentanți ai companiilor de transport din Europa, ai organizațiilor internaționale, ai unor instituții bancare, ai mediului științific și universitar, ai autorităților din Croația, Serbia, Ungaria, Austria, Olanda și România. De asemenea, și-au anunțat participarea două companii de echipamente de operare din Germania și Norvegia. Până la această dată, deja au confirmat prezența la reuniune 130 de invitați.

Marele câștig al Dunării
Participanții vor aborda un evantai extrem de larg de teme: infrastructura transportului maritim și fluvial, transportul containerizat pe Dunăre, flota fluvială și noile standarde pe care trebuie să le îndeplinească navele, promovarea transportului pe apele interioare și multe altele. "Cu această ocazie se vor face cunoscute liniile regulate de transport pe Dunăre, pentru mărfuri vrac și containere. O viitoare linie de containere va lega porturile Constanța și Galați" – a dezvăluit Constantin Matei.
În cadrul reuniunii va fi organizată o expoziție și va fi prezentat programul "Platina", o soluție informațională pentru regiunea Dunării, adoptată la nivelul Uniunii Europene.
Care va fi marele câștig al summit-ului de la Constanța? Matei consideră că prin această acțiune, transportul pe Dunăre va beneficia de o amplă publicitate. Într-adevăr, confruntările din piață nu se pot câștiga fără promovare, dar este oare suficient?

Un fluviu de… investiții
Transportul fluvial este susținut de Uniunea Europeană din motive ecologice, dar nu numai. El este considerat ca fiind vital de către Serbia, Ungaria și Austria, iar România îl privește cu speranță. Într-un cuvânt, beneficiază de un credit enorm. Această încredere ar trebui să se materializeze în lucrări hidrologice pe cursul Dunării și în porturi (pentru asigurarea adâncimilor necesare și eliminarea pragurilor), în construirea terminalelor moderne, pentru cereale, minereuri, cărbune, produse chimice, laminate, containere și pasageri, în asigurarea legăturilor rutiere și feroviare dintre porturi și uscat.
Pentru a câștiga competiția, transportul fluvial mai are nevoie de o nouă generație de nave. Trebuie construite vapoare cu o flotabilitate ridicată, care să încarce multă marfă, la un pescaj redus. Ele trebuie să asigure transportul în condiții de eficiență chiar și atunci când apele Dunării scad foarte mult, din cauza secetei.
Transportul containerizat este abia la începutul său pe fluviu. Navele specializate lipsesc în prezent. De abia din această vară vor intra în exploatare primele barje – portcontainere. Acestea sunt construite în China, de o companie japoneză.

Flota ecologică
Pe de altă parte, flotele existente pe Dunăre sunt îmbătrânite. La sfârșitul anului 2007, flota fluvială a țării noastre cuprindea 2.313 nave, din care: 64 de pasageri, 247 remorchere și împingătoare, 60 nave auto-propulsate, pentru transportul mărfurilor, 1.211 nave fără propulsie, pentru mărfuri (tancuri, barje și alte tipuri), 703 nave tehnice de serviciu, 28 nave pentru dragaj, lucrări hidrotehnice, și ateliere plutitoare. Vârsta lor medie este de circa 22 de ani. O asemenea vechime nu este îngrijorătoare în navigația pe apele interioare, unde procesul coroziunii este mult mai lent decât în cazul celei pe mare. Dar câte dintre unitățile existente corespund standardelor privind navigația pe apele interioare impuse de Directiva europeană 87/2006, care va intra în vigoare la data de 31 decembrie 2008? Ea aduce o serie de noutăți privind cerințele tehnice ce trebuie îndeplinite de navele fluviale. Schimbările urmăresc reducerea emisiilor de gaze în atmosferă, prevenirea poluării apei, dar și asigurarea condițiilor de muncă și viață la bord. Conform directivei, navele ce vor fi construite de acum înainte vor fi obligatoriu dotate cu motoare ecologice.

Constantin Matei consideră că, în ciuda numeroaselor probleme existente, transportul fluvial poate înclina balanța în favoarea sa. "Investițiile sunt mai puțin costisitoare și lucrările durează mai puțin timp, decât în cazul celui rutier și feroviar" – spune el. Rămâne de văzut dacă "Danube Summit 2008" va reuși să stârnească interesul guvernelor, al companiilor de stat și private într-atât de mult, încât acestea să bage mâna în buzunar mai adânc decât au făcut-o până acum.