Impozitul pe… inundații
203
Articole de la același autor
Nivelul radiațiilor la Cernavodă
31 Iulie 2014
Nivelul radiațiilor la Cernavodă
30 Iulie 2014
Veniți la "Tomis Yacht & Salonul Auto"!
11 Iunie 2014
Inundațiile fac din nou ravagii în România. Zeci de localități din județele Vâlcea, Argeș, Dâmbovița, Prahova și Gorj au fost invadate de ape. Două persoane și-au pierdut viața, iar gospodăriile oamenilor au fost grav afectate. Puhoaiele au distrus diguri, poduri, șosele, o centrală electrică și o linie de cale ferată, provocând deraierea unui tren de călători.
De la un an la altul, inundațiile se înmulțesc. Schimbările climaterice au prins nepregătită România. Infrastructura sa hidrotehnică datează de prin anii ´70 -´80 ai secolului trecut. După 1990, nu s-a adăugat mai nimic la ea. Doar cârpeli, pe ici - colo. În schimb, s-a cheltuit foarte mult.
În ultimii 25 de ani, sub toate guvernele, au fost decontate sume uriașe pentru lucrări hidrotehnice inexistente. Dacă DNA și Anti-frauda Fiscală le-ar lua la puricat, ar descoperi vile, piscine și limuzine în loc de maluri, diguri și baraje.
Pentru mulți dintre români și dintre comunitățile locale, inundațiile constituie o amenințare permanentă. Unele localități au fost lovite de puhoaie de două și chiar trei ori în același an. Indirect, întreaga societate și economia în ansamblu sunt afectate.
Lipsa de protecție a oamenilor, bunurilor și activităților socio-economice în fața pericolului inundațiilor constituie cea mai gravă problemă a României. De la Petre Roman până la Victor Ponta, toate guvernele au înțeles că este nevoie de un program hidrotehnic național, care să rezolve nu doar problema securității în fața viiturilor, dar să impulsioneze și creșterea economică. De ce nu se pune în practică un astfel de proiect? Răspunsul este simplu: din aceleași numeroase motive pentru care nu se construiesc autostrăzi.
Statul câștigă sume uriașe din impozitul pe proprietăți: clădiri, construcții speciale, autovehicule, din autorizațiile de construire și din mulțimea de avize aferente. Dar are și obligația să protejeze proprietățile de inundații.
În 2014, Guvernul Ponta a introdus impozitul de 1,5% pe construcțiile speciale (evident, banii sunt scoși din buzunarele populației). Începând din 2015, persoa-nele fizice vor fi obligate să plătească un impozit mai mare pe clădirile folosite în scop nerezi-dențial. În loc de 0,1% din valoarea impozabilă, vor achita între 0,25% - 1,50% ori chiar 2% în lipsa unui raport de evaluare.
Asta înseamnă că, în comunele aflate în calea puhoaielor, orice întreprinzător care și-a deschis acasă o pensiune, un magazin, un atelier meșteșugăresc, va mai plăti un impozit de 0,25 - 2%, în loc de 1%, pentru clădirea respectivă.
Creșterea nivelului de impozitare a proprietăților ar trebui să se reflecte în îmbunătățirea infrastructurii
hidrotehnice, în creșterea protecției față de revărsările de ape.
Or, constatăm că, Guvernul Ponta n-are de gând să facă nimic în această privință, cum n-a făcut nici în cazul autostrăzilor, deși a supra-accizat carburanții.
În zilele noastre, impozitul pe proprietate a devenit un impozit pe… inundații. Cu cât crește mai mult, cu atât românii sunt mai puțin protejați de frecventele revărsări de ape.
De la un an la altul, inundațiile se înmulțesc. Schimbările climaterice au prins nepregătită România. Infrastructura sa hidrotehnică datează de prin anii ´70 -´80 ai secolului trecut. După 1990, nu s-a adăugat mai nimic la ea. Doar cârpeli, pe ici - colo. În schimb, s-a cheltuit foarte mult.
În ultimii 25 de ani, sub toate guvernele, au fost decontate sume uriașe pentru lucrări hidrotehnice inexistente. Dacă DNA și Anti-frauda Fiscală le-ar lua la puricat, ar descoperi vile, piscine și limuzine în loc de maluri, diguri și baraje.
Pentru mulți dintre români și dintre comunitățile locale, inundațiile constituie o amenințare permanentă. Unele localități au fost lovite de puhoaie de două și chiar trei ori în același an. Indirect, întreaga societate și economia în ansamblu sunt afectate.
Lipsa de protecție a oamenilor, bunurilor și activităților socio-economice în fața pericolului inundațiilor constituie cea mai gravă problemă a României. De la Petre Roman până la Victor Ponta, toate guvernele au înțeles că este nevoie de un program hidrotehnic național, care să rezolve nu doar problema securității în fața viiturilor, dar să impulsioneze și creșterea economică. De ce nu se pune în practică un astfel de proiect? Răspunsul este simplu: din aceleași numeroase motive pentru care nu se construiesc autostrăzi.
Statul câștigă sume uriașe din impozitul pe proprietăți: clădiri, construcții speciale, autovehicule, din autorizațiile de construire și din mulțimea de avize aferente. Dar are și obligația să protejeze proprietățile de inundații.
În 2014, Guvernul Ponta a introdus impozitul de 1,5% pe construcțiile speciale (evident, banii sunt scoși din buzunarele populației). Începând din 2015, persoa-nele fizice vor fi obligate să plătească un impozit mai mare pe clădirile folosite în scop nerezi-dențial. În loc de 0,1% din valoarea impozabilă, vor achita între 0,25% - 1,50% ori chiar 2% în lipsa unui raport de evaluare.
Asta înseamnă că, în comunele aflate în calea puhoaielor, orice întreprinzător care și-a deschis acasă o pensiune, un magazin, un atelier meșteșugăresc, va mai plăti un impozit de 0,25 - 2%, în loc de 1%, pentru clădirea respectivă.
Creșterea nivelului de impozitare a proprietăților ar trebui să se reflecte în îmbunătățirea infrastructurii
hidrotehnice, în creșterea protecției față de revărsările de ape.
Or, constatăm că, Guvernul Ponta n-are de gând să facă nimic în această privință, cum n-a făcut nici în cazul autostrăzilor, deși a supra-accizat carburanții.
În zilele noastre, impozitul pe proprietate a devenit un impozit pe… inundații. Cu cât crește mai mult, cu atât românii sunt mai puțin protejați de frecventele revărsări de ape.
Comentează știrea
Nu există comentarii introduse pentru acest articol!
Articole pe aceeași temă
Miercuri, 30 Iulie 2014
Luni, 28 Iulie 2014
Sâmbătă, 26 Iulie 2014
Vineri, 18 Iulie 2014
Sâmbătă, 12 Iulie 2014
Marţi, 08 Iulie 2014
Marţi, 01 Iulie 2014
Marţi, 15 Iulie 2014
Joi, 03 Iulie 2014
Duminică, 22 Iunie 2014