Industria a ajuns a patra roată la căruța economiei naționale
Articole de la același autor
NAVĂ CU PETROL, LOVITĂ DE O BOMBĂ LANSATĂ CU DRONA! Care e starea echipajului de la bord
18 Noiembrie 2022
ANR vrea uniforme noi de iarnă și vară pentru personalul de teren și din birouri. Cele vechi s-au demodat!
24 Noiembrie 2022
DE PE VAPOR, DIRECT PE MÂNA MEDICILOR! Comandantul unei nave, preluat cu elicopterul și transportat la spital
09 Noiembrie 2022
Constănțenii au luat cu asalt Târgul național TINIMTEX. Hainele din blană și piele sunt marea atracție!
17 Noiembrie 2022
Navigatorii vor fi jupuiți de mai mulți bani! Noile tarife propuse de ANR nu sunt însoțite de fișe de costuri!
16 Noiembrie 2022
Vă mai aduceți aminte de expresia: „Industria românească e un morman de fier vechi”? Aruncată în spațiul public de Petre Roman, primul premier post-decembrist, ea a stat la baza procesului de dezindustrializare a României declanșat în anii ’90.
Viziunea sa disprețuitoare față de industria națională avea să fie împărtășită de guvernele ce s-au perindat la cârma țării, de Fondul Proprietății de Stat, de clasa politică înălțată pe ruinele comunismului și de clientela ei - milionarii și miliardarii de carton, abonați la privatizările frauduloase. De atunci și până astăzi, „greaua moștenire” industrială a comunismului a fost tocată sistematic și vândută la fier vechi, parcă pentru a demonstra că Petre Roman a avut dreptate. În numai 30 de ani, industrii întregi au fost rase de pe fața pământului și transportate cu navele la topitoriile din Turcia. Piața internă a ajuns sub dominația produselor de import, iar unitățile din industria autohtonă rămase în viață au făcut eforturi uriașe să-și continue activitatea.
Un proiect pentru coșul de gunoi
La începutul anului 2013, aflându-se la conducea Ministerului Economiei, liberalul Varujan Vosganian a lansat proiectul reindustrializării României. Chiar începuse discuțiile cu reprezentanții mai multor industrii și intenționa să elaboreze „strategia de reindustrializare”. În octombrie același an, Vosganian a fost debarcat din funcție. Odată cu plecarea lui din guvern, proiectul reindustrializării țării a fost aruncat la coșul de gunoi de către Cabinetul Ponta.
Prin forțe proprii și susținere europeană
Fără sprijinul guvernanților români, în ultimii 12 ani, sub impulsul fondurilor europene, dar și al investițiilor străine, numărul unităților industriale a înregistrat o creștere încurajatoare. În intervalul 31 decembrie 2010 - 31 decembrie 2021 numărul unităților industriale active din punct de vedere juridic a crescut cu 14,60%, ajungând la 61.255. În schimb, forța de muncă din industrie s-a diminuat cu 6,60%, până la 1.253.586 de lucrători. Unitățile industriale au realizat împreună, în 2021, o cifră de afaceri de 636,272 miliarde de lei, cu 97,43% mai mare decât în anul 2010, și un profit brut total de 36,989 de miliarde de lei, de 6,12 ori mai mare decât cel din anul de referință.
Balanța comercială, în deficit
Dinamica industriei autohtone este departe de nevoile economiei și societății românești. Iată, întrucât industria alimentară este mult prea firavă, țara noastră continuă să exporte mari cantități de produse agricole brute (cereale, semințe oleaginoase și animale vii) și să importe alimente. În anul 2021, România a exportat alimente (în principal cereale și animale vii) în valoare de 6.322,6 milioane de euro și a importat alimente în sumă totală de 8.053,8 milioane de euro, importurile alimentare fiind excedentare cu 27,38% față de exporturi.
Industria chimică de astăzi este o biată umbră a celei de la sfârșitul anului 1990. Așa se face că astăzi importăm cu mult mai multe produse chimice decât exportăm. În cursul anului 2021, România a importat produse chimice în valoare de 14.748 milioane de euro, sumă mai mare de 3,86 de ori decât valoarea produselor chimice exportate.
Doar balanța comerțului cu mașini și echipamente pentru transport este ceva mai echilibrată. În anul 2021, România a exportat mărfuri în valoare de 33.522 milioane de euro, cu doar 3,26% mai puțin decât importurile, care au însumat 34.653,7 milioane de euro.
O supraviețuire miraculoasă
Industria navală românească (care nu figurează ca atare în statisticile oficiale) este excepția de la regula generală. Ea a supraviețuit într-un mod de-a dreptul miraculos falimentului companiilor de navigație maritimă Navrom, Petromin și Romline, al Companiei Naționale de Pescuit Oceanic, distrugerii flotei maritime comerciale și a celei de pescuit oceanic sub regimurile Iliescu și Constantinescu. Piața internă de construcții și reparații navale dispărând la finalul anilor ’90, șantierele navale românești au fost nevoite să se orienteze spre piața internațională, să intre în competiție cu constructorii de nave din Coreea de Sud și China (care sunt puternic finanțați de statele lor), cu cei din Japonia, Uniunea Europeană și Turcia.
În ultimii 21 de ani, fără niciun sprijin din partea statului român, industria navală românească a devenit exportator net de nave noi și de servicii de reparații navale. Dimpotrivă, prin politica fiscalizării excesive și discriminatorii a forței de muncă, guvernanții români au adus grave prejudicii șantierelor navale, stimulând migrația lucrătorilor spre piața externă și spre cea internă a construcțiilor.
Industria, devansată de comerț și servicii
Astăzi, industria nu mai este regina economiei naționale, ci a patra roată la căruță. Potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică, la sfârșitul anului 2021, industria națională era foarte fărâmițată, însumând 61.255 întreprinderi, care reprezentau doar 9,8% din totalul întreprinderilor active în patru dintre cele mai mari ramuri economice non-agricole (industrie, construcții, comerț și servicii de piață).
În întreprinderile din industrie lucrau 1.253.586 de salariați, reprezentând 30,77% din personalul unităților din cele patru ramuri economice, iar mărimea medie a unei întreprinderi industriale era de circa 21 de salariați.
În anul 2021, industria a înregistrat o cifră de afaceri totală de 636,272 miliarde de lei, respectiv 32,10% din total, și a efectuat investiții brute de 55,165 miliarde de lei, cu o pondere de 33,74% în ansamblul celor patru ramuri economice.
La finalul anului 2021, industria a raportat un profit brut de 36,989 miliarde de lei, respectiv 23,09% din total.
În numărul total al întreprinderilor active, cea mai mare pondere o au unitățile din serviciile de piață: 50,1%. Acestea dețin și cea mai mare pondere în ceea ce privește numărul mediu de salariați (36,8%).
În privința cifrei de afaceri din anul 2021, ponderea cea mai
mare a fost deținută de întreprinderile din comerț (41,3%).
Structura investițiilor brute în cadrul sectoarelor de activitate economică se prezintă astfel: industrie 33,7%, servicii de piață 30,5%, construcții 20,7%, comerț 15,1%. În schimb, în profitul brut total al celor patru ramuri economice, primul loc este ocupat de serviciile de piață, cu o pondere de 36,60%. Pe locurile următoare se situează comerțul cu 29,86%, industria cu 23,09% și construcțiile cu 10,45%.
Viziunea sa disprețuitoare față de industria națională avea să fie împărtășită de guvernele ce s-au perindat la cârma țării, de Fondul Proprietății de Stat, de clasa politică înălțată pe ruinele comunismului și de clientela ei - milionarii și miliardarii de carton, abonați la privatizările frauduloase. De atunci și până astăzi, „greaua moștenire” industrială a comunismului a fost tocată sistematic și vândută la fier vechi, parcă pentru a demonstra că Petre Roman a avut dreptate. În numai 30 de ani, industrii întregi au fost rase de pe fața pământului și transportate cu navele la topitoriile din Turcia. Piața internă a ajuns sub dominația produselor de import, iar unitățile din industria autohtonă rămase în viață au făcut eforturi uriașe să-și continue activitatea.
Un proiect pentru coșul de gunoi
La începutul anului 2013, aflându-se la conducea Ministerului Economiei, liberalul Varujan Vosganian a lansat proiectul reindustrializării României. Chiar începuse discuțiile cu reprezentanții mai multor industrii și intenționa să elaboreze „strategia de reindustrializare”. În octombrie același an, Vosganian a fost debarcat din funcție. Odată cu plecarea lui din guvern, proiectul reindustrializării țării a fost aruncat la coșul de gunoi de către Cabinetul Ponta.
Prin forțe proprii și susținere europeană
Fără sprijinul guvernanților români, în ultimii 12 ani, sub impulsul fondurilor europene, dar și al investițiilor străine, numărul unităților industriale a înregistrat o creștere încurajatoare. În intervalul 31 decembrie 2010 - 31 decembrie 2021 numărul unităților industriale active din punct de vedere juridic a crescut cu 14,60%, ajungând la 61.255. În schimb, forța de muncă din industrie s-a diminuat cu 6,60%, până la 1.253.586 de lucrători. Unitățile industriale au realizat împreună, în 2021, o cifră de afaceri de 636,272 miliarde de lei, cu 97,43% mai mare decât în anul 2010, și un profit brut total de 36,989 de miliarde de lei, de 6,12 ori mai mare decât cel din anul de referință.
Balanța comercială, în deficit
Dinamica industriei autohtone este departe de nevoile economiei și societății românești. Iată, întrucât industria alimentară este mult prea firavă, țara noastră continuă să exporte mari cantități de produse agricole brute (cereale, semințe oleaginoase și animale vii) și să importe alimente. În anul 2021, România a exportat alimente (în principal cereale și animale vii) în valoare de 6.322,6 milioane de euro și a importat alimente în sumă totală de 8.053,8 milioane de euro, importurile alimentare fiind excedentare cu 27,38% față de exporturi.
Industria chimică de astăzi este o biată umbră a celei de la sfârșitul anului 1990. Așa se face că astăzi importăm cu mult mai multe produse chimice decât exportăm. În cursul anului 2021, România a importat produse chimice în valoare de 14.748 milioane de euro, sumă mai mare de 3,86 de ori decât valoarea produselor chimice exportate.
Doar balanța comerțului cu mașini și echipamente pentru transport este ceva mai echilibrată. În anul 2021, România a exportat mărfuri în valoare de 33.522 milioane de euro, cu doar 3,26% mai puțin decât importurile, care au însumat 34.653,7 milioane de euro.
O supraviețuire miraculoasă
Industria navală românească (care nu figurează ca atare în statisticile oficiale) este excepția de la regula generală. Ea a supraviețuit într-un mod de-a dreptul miraculos falimentului companiilor de navigație maritimă Navrom, Petromin și Romline, al Companiei Naționale de Pescuit Oceanic, distrugerii flotei maritime comerciale și a celei de pescuit oceanic sub regimurile Iliescu și Constantinescu. Piața internă de construcții și reparații navale dispărând la finalul anilor ’90, șantierele navale românești au fost nevoite să se orienteze spre piața internațională, să intre în competiție cu constructorii de nave din Coreea de Sud și China (care sunt puternic finanțați de statele lor), cu cei din Japonia, Uniunea Europeană și Turcia.
În ultimii 21 de ani, fără niciun sprijin din partea statului român, industria navală românească a devenit exportator net de nave noi și de servicii de reparații navale. Dimpotrivă, prin politica fiscalizării excesive și discriminatorii a forței de muncă, guvernanții români au adus grave prejudicii șantierelor navale, stimulând migrația lucrătorilor spre piața externă și spre cea internă a construcțiilor.
Industria, devansată de comerț și servicii
Astăzi, industria nu mai este regina economiei naționale, ci a patra roată la căruță. Potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică, la sfârșitul anului 2021, industria națională era foarte fărâmițată, însumând 61.255 întreprinderi, care reprezentau doar 9,8% din totalul întreprinderilor active în patru dintre cele mai mari ramuri economice non-agricole (industrie, construcții, comerț și servicii de piață).
În întreprinderile din industrie lucrau 1.253.586 de salariați, reprezentând 30,77% din personalul unităților din cele patru ramuri economice, iar mărimea medie a unei întreprinderi industriale era de circa 21 de salariați.
În anul 2021, industria a înregistrat o cifră de afaceri totală de 636,272 miliarde de lei, respectiv 32,10% din total, și a efectuat investiții brute de 55,165 miliarde de lei, cu o pondere de 33,74% în ansamblul celor patru ramuri economice.
La finalul anului 2021, industria a raportat un profit brut de 36,989 miliarde de lei, respectiv 23,09% din total.
În numărul total al întreprinderilor active, cea mai mare pondere o au unitățile din serviciile de piață: 50,1%. Acestea dețin și cea mai mare pondere în ceea ce privește numărul mediu de salariați (36,8%).
În privința cifrei de afaceri din anul 2021, ponderea cea mai
mare a fost deținută de întreprinderile din comerț (41,3%).
Structura investițiilor brute în cadrul sectoarelor de activitate economică se prezintă astfel: industrie 33,7%, servicii de piață 30,5%, construcții 20,7%, comerț 15,1%. În schimb, în profitul brut total al celor patru ramuri economice, primul loc este ocupat de serviciile de piață, cu o pondere de 36,60%. Pe locurile următoare se situează comerțul cu 29,86%, industria cu 23,09% și construcțiile cu 10,45%.
Comentează știrea
radu
27 noiembrie 2022
o sa murim saraci si in mizerie
daca am fi avut un parlament care sa faca legi responsabile si de bun simt, o politie economica si o justitie cat de cat functionale de la inceputul anilor 90, cel putin cateva zeci de mii ar fi infundat puscariile pentru jaful comis, dar adevarul este ca toate guvernele si parlamentele din ultimii 32 de ani au incurajat infractiunea prin subordonarea totala a politiei si justitiei si legi aberante cand nu erau de-a dreptul ticaloase care incurajau jaful; dar se pare ca cam asta este democratia - nu cu mult mai buna decat comunismul criminal dupa cum observa churchil inca de prin 46
[Idioti] sau [Tradatori de Neam si Tara]
29 noiembrie 2022
"Viziunea sa disprețuitoare față de industria națională"
Cum sa dai cu bomba pe ceva care functioneaza ? Cum au fost, erau facute de noi, am trait cu ele. Unele poate nu isi mai aveau sensul, dar chiar tot era de bombardament ? Mai multe, unele erau in expansiune si luptau puternic cu tembelii in sensul ca le-a luat ceva zeci de ani la eradicare.(pai cu tembelii ? de putina lumina pe lumanare ) [911-AlertaCenzuraPuternica]
