Inflația și deficitul bugetar torpilează propaganda guvernamentală

228
Inflația și deficitul bugetar torpilează propaganda guvernamentală - inflatiasideficitulbugetartorpil-1557952493.jpg

Articole de la același autor

Premierul Viorica Dăncilă a transformat ședințele de guvern în tribună de propagandă electorală. La ultima reuniune a Executivului s-a lăudat cu rezultatele publicate de Institutul Național de Statistică referitoare la creșterea anualizată a cifrei de afaceri din industrie cu 4,6%, în luna martie 2019, și a câștigului salarial mediu net al românilor cu 13,5%. 


Omisiuni… guvernamentale
Pentru corecta informare a publicului trebuie spus că Guvernul Dăncilă nu are niciun merit în creșterea vânzărilor industriei naționale. Dimpotrivă, guvernanții le fac numai greutăți producătorilor industriali. Instabilitatea legislativă și fiscală, reducerea dramatică a investițiilor și a comenzilor de stat, gradul scăzut de accesare a fondurilor europene, birocrația excesivă și situația catastrofală a infrastructurii rutiere și feroviare afectează grav toate afacerile din România.


Cât privește creșterile salariale, Viorica Dăncilă omite să spună câteva lucruri esențiale. Ele nu sunt consecința avântului economic, ci a modului de redistribuire a taxelor și impozitelor de către guvernanți. Puterea politică ia de la cei ce produc bunuri și servicii și dă celor din sectorul bugetar. Din această cauză, pentru prima oară în istoria modernă a României, bugetarii au ajuns să câștige mai mult decât lucrătorii din sectorul privat. 


Pe de altă parte, odată cu schimbarea sistemului de plată a contribuțiilor și trecerea lor de la angajatori la angajați, salariile a peste un milion de lucrători din sectorul privat au scăzut. 
De asemenea, Viorica Dăncilă evită să vorbească despre creșterea galopantă a prețurilor de consum, care erodează puterea de cumpărare a salariilor. Potrivit statisticii oficiale, inflația anualizată a fost de 4% în martie 2019, iar în cazul alimentelor, de 4,45%. 


Calitatea guvernării
Stimați cititori, execuția bugetului general consolidat este unul dintre indicatorii definitorii ai calității guvernării. Ea vorbește despre capacitatea Puterii executive de a colecta taxele și impozitele și a le administra cât mai bine în interesul națiunii. 
Evoluțiile din timpul mandatului actualului premier demonstrează că guvernarea este proastă. Sub conducerea primului ministru Viorica Dăncilă, declinul execuției bugetare s-a accelerat, trecându-se linia roșie, în zona deficitului, iar tendința de creștere a acestuia a fost amețitoare. La finalul anului 2018, deficitul bugetar a sărit la 27,3 miliarde de lei (respectiv 2,88% din PIB), potrivit calculelor Ministerului de Finanțe. 


În realitate, deficitul a fost de 3% din PIB, după cum arată Eurostat (oficiul de statistică al Uniunii Europene). 
Proasta administrare a bugetelor țării continuă și în 2019, după cum rezultă din datele publicate de Ministerul Finanțelor Publice. Execuția bugetului general consolidat pe primul trimestru al anului s-a încheiat cu un deficit de 5,5 miliarde de lei, reprezentând 0,54% din PIB. 
Pentru plata salariilor bugetarilor și a pensiilor, Ministerul Finanțelor este nevoit să se împrumute din greu de pe piața externă, de la băncile din țară și de la populație. În luna martie 2019, cheltuielile cu dobânzile au crescut cu 15% față de aceeași perioadă a anului precedent.


Amnistia… electorală
Guvernul Dăncilă nu se limitează la declarațiile propagandistice și, în pragul alegerilor europarlamentare, a aprobat câteva măsuri de amnistie fiscală. Conform ordonanței de urgență adoptată în ședința din 14 mai 2019, nu mai plătesc contribuția la asigurările sociale de sănătate persoanele care, în perioada 2015 - 2017, au obținut venituri lunare sub nivelul salariului minim brut pe țară sau venituri anuale sub nivelul a 12 salarii minime brute pe economie. Scutirea se aplică și persoanelor care nu au realizat venituri în perioada respectivă. 


Despre necesitatea unei astfel de amnistii fiscale se vorbește încă din anul 2107, fiind evident faptul că nu poți lua bani de la cei ce nu au de unde să dea. Fiscul nu făcea decât să își încarce evidențele cu restanțieri, să calculeze dobânzi și penalități la nesfârșit. Oare de ce guvernanții "s-au îndurat" să aprobe abia amnistia de abia acum, când mai sunt două săptămâni până la alegerile europarlamentare? Nu cumva pentru a-și atrage voturile electoratului recunoscător?




Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!
Pagina a fost generata in 0.5034 secunde