Istoria tentativelor de a da portul Constanța pe mâna autorităților locale

361
Istoria tentativelor de a da portul Constanța pe mâna autorităților locale - fondistoriatentativelordaportulc-1663265427.jpg
În urmă cu o săptămână, ministrul Sorin Grindeanu și-a exprimat dorința ca porturile și gările să fie transferate în subordinea autorităților locale. În opinia sa, acestea au forța economică și se pricep mai bine să dezvolte și să pună în valoare infrastructura portuară și gările României.

Refuzul lui Văcăroiu


În privința portului Constanța, ideea nu este deloc nouă. Iată, pe data de 20 ianuarie 1993, o delegație constănțeană formată din prefectul Anghel Constantinescu, Gheorghe Mihăieși - președintele Consiliului Județean și primarul Cornel Neagoe a fost primită la Palatul Victoria de premierul Nicolae Văcăroiu. Din listă de doleanțe prezentată de reprezentanții constănțenilor, singura solicitare respinsă de primul-ministru a fost: „trecerea portului Constanța din administrarea Ministerului Transporturilor în cea a municipalității”.

Se părea că tema transferului portului Constanța la administrația locală a fost înmormântată pe vecie. Dar după exact zece ani, în ianuarie 2003, a fost scoasă din negura uitării, în cursul unei conferințe de presă, de senatorul Marian Pană. Ideea a prins repede picioare și din paginile ziarelor a sărit într-un studio de televiziune. Iar apoi a fost reluată și de Matei Brătianu, vicepreședintele Blocului Național Sindical, într-o reuniune a Federației Naționale a Sindicatelor Portuare. După un deceniu de latență, tema acestui transfer revenea în atenția muritorilor, dând semne că nu se lasă până nu face carieră.

Tăriceanu a cedat

Apoi, după mai bine de un an, în iulie 2004, Nicușor Constantinescu – proaspăt uns președinte al Consiliului Județean Constanța - a solicitat trecerea Aeroportului Internațional „Mihail Kogălniceanu“ și a portului Constanța în subordinea instituției pe care o conducea. Argumentele ce stăteau la baza acestei cereri nu au fost aduse niciodată la cunoștința opiniei publice, dar au fost dezvăluite în cadrul unei conferințe extraordinare a organizației locale a PSD, în care s-au făcut referiri la: „resursele financiare mari ale portului și la rolul de instrument electoral pe care l-ar putea juca trecerea portului sub o nouă administrație”.

Nici Cabinetul Tăriceanu nu a ratat tema. Instalat pe 29 decembrie 2004, acesta a prevăzut în programul de guvernare: „trecerea porturilor maritime și fluviale în administrarea autorităților locale”.

În 2007, deputații social-democrați din Constanța au inițiat un proiect de lege prin care se prevedea transferul a 49% din acțiunile Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime la autoritățile locale, respectiv: 40% la Consiliul Municipal Constanța, 6% la Consiliul Municipal Mangalia și 3% la Consiliul Local Năvodari.

Tema fierbinte la acea vreme a fost reluată pe data de 3 mai 2007, la Gara Maritimă din portul Constanța, într-o conferință de presă susținută de Ludovic Orban, proaspăt numit la cârma Ministerului Transporturilor. „Deocamdată, nu intenționăm să transferăm portul Constanța spre autoritățile locale. Cel puțin pe o perioadă de trei – patru ani, până reușim să susținem toate investițiile necesare pentru a-l aduce la competitivitatea pe care o dorim“ – declara ministrul. Totodată, el a anunțat că a dat aviz negativ proiectului de trecere a 25% din acțiunile Administrației Portuare în proprietatea Consiliului Județean Constanța.

Dar după doar câteva ore, în urma unei discuții cu Nicușor Constantinescu și primarul Radu Mazăre, ministrul și-a schimbat politica, declarându-le ziariștilor că, de principiu, e de acord cu transferul către municipalitate a 20% din acțiunile Administrației Portuare.

Strategia Ministerului Transporturilor

Pe data de 3 septembrie 2008, prin HG nr. 1030, Guvernul Tăriceanu a aprobat „Strategia sectoriala pe termen mediu privind descentralizarea în cadrul Ministerului Transporturilor”. Aflată și astăzi în vigoare și afișată la loc de cinste pe site-ul ministerului, aceasta prevede: „Transferul la autoritățile administrației publice locale a competenței de administrare a unor societăți comerciale”, iar printre „posibilele transferuri” sunt nominalizate: Metrorex SA, SN Aeroportul Internațional Timișoara, Administrația Zonei Libere Sulina, Administrația Porturilor Dunării Maritime Galați și Administrația Porturilor Dunării Fluviale Giurgiu.

Documentul precizează că: „Transferul administrării porturilor fluviale și fluvio-maritime către autoritățile administrației publice locale se va face etapizat, pe baza unor criterii care vor ține seama de creșterea traficului de mărfuri din aceste porturi, posibilitatea acestor autorități de a asigura din bugetele locale fondurile necesare pentru întreținerea și repararea infrastructurii, pentru cofinanțarea proiectelor menționate și de interesul pe care sectorul privat îl acordă fiecărui port în parte pentru investiții.”

În plus, strategia prevedea: „vânzarea pe piața de capital prin ofertă publică secundară a pachetelor de 5% din acțiunile a opt companii și societăți comerciale de sub autoritatea Ministerului Transporturilor“. Erau nominalizate, printre altele: companiile care administrează aeroporturile „Henri Coandă”, București-Băneasa, Constanța, Timișoara, administrațiile Canalelor Navigabile, Porturilor Dunării Maritime Galați, Porturilor Dunării Fluviale Giurgiu și Porturilor Maritime Constanța. Totodată se prevede privatizarea SN Transport Feroviar de Marfă CFR-Marfă SA. Trebuie precizat că strategia nu prevedea transferul Administrației Porturilor Maritime Constanța și nici al gărilor la autoritățile locale.

Avocatul poporului le-a stricat socotelile

În anul în care a fost adoptată strategia, s-a produs breșa în structura acționariatului Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime Constanța. În baza Legii 216 din 24 octombrie 2008, statul român a transferat 20% din acțiunile CNNAPMC, din proprietatea sa, în cea a Consiliului Local Municipal Constanța.

Parcursul respectivei legi nu a fost simplu. Parlamentul a votat-o în februarie 2008, dar președintele Traian Băsescu a returnat-o spre reexaminare. În septembrie, Senatul a respins cererea șefului statului, astfel că legea a fost promulgată în forma adoptată de Parlament.

În timp ce Guvernul și Primăria Constanța făceau jocurile ca Ministerul Transporturilor să cedeze încă 13% din acțiunile CNAPMC către Consiliul Local, pe 9 septembrie 2008, avocatul poporului Victor Ciorbea a atacat Legea 216 la Curtea Constituțională. El a argumentat că titularii unor astfel de acțiuni nu pot fi decât statul și primăriile, nicidecum consiliile locale sau județene, care nu au personalitate juridică.

La scurt timp, pe 16 octombrie 2014, Curtea a declarat ca fiind neconstituțională legea de transmitere gratuită de acțiuni ale Administrației Portuare către Consiliul Local Constanța.



Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.2588 secunde