La ce ne folosește un port mare și gol?

665
La ce ne folosește un port mare și gol? - ad0155ecb716945aeb02f892376c8735.jpg
Guvernanții nu par deloc îngrijorați, în schimb portuari nu mai au liniște văzând că România pierde competiția la Marea Neagră. În primele două luni ale anului 2010, porturile Constanța, Midia și Mangalia au înregistrat o scădere de trafic de 5,87% față de aceeași perioadă a anului precedent, operând doar 6.179.380 tone de mărfuri.

Oamenii, sărăcia și mândria lor
În spatele cifrelor negre, sunt oameni cu nevoi nerezolvate și speranțe irosite în van, sunt locuri de muncă pierdute, salarii care scad, copii ai căror părinți nu le pot asigura o viață lipsită de griji. Este și mândria noastră națională de a avea cel mai mare port de la Marea Neagră, mândrie care se topește. Cum poți să mai fii mândru când nu-i poți răspunde străinului când te întreabă: "La ce vă folosește vouă, românilor, un port atât de mare și gol?"
Situația actuală nu poate să nu ne pună pe gânduri, dacă avem în vedere faptul că principalele concurente din zonă, ale porturilor maritime românești au înregistrat creșteri în aceeași perioadă.
Iată, porturile Ucrainei au operat, în primele două luni ale anului, 16,82 milioane tone de mărfuri, cu 4,1% mai mult decât în aceeași perioadă a lui 2009. Este drept, Odessa, cel mai mare dintre ele, a raportat o diminuare de 2,7%, realizând un trafic de doar 4,493 milioane tone. În schimb, celelalte porturi importante s-au bucurat de creșteri de trafic semnificative: Illichivsk - 17,9%, Yuzhny - 4,7%, Mariupol - 24,4%.
Fluxurile de mărfuri din porturile rusești de la Marea Neagră au marcat un salt ușor, de 2,4%, ajungând la 28,1 milioane tone. Principalul port, Novorossiysk, a operat 20,2 milioane tone, în creștere cu 1,1%, iar Tuapse, 3,3 milioane tone și un spor de 19,1%.
De ce concurența este performan-tă pe timp de criză, iar România, nu? Guvernul României, Ministerul Transporturilor, Ministerul Econo-miei, Comerțului și Mediului de Afaceri au obligația să găsească răspunsul la aceste întrebări. Instituțiile statului trebuie să vină cu soluții de stimulare a exporturilor și tranzitului de mărfuri prin porturile maritime românești, de punere în valoare a imenselor capacități de operare neutilizate.

Excepția Midia
Dintre toate porturile noastre, de la Marea Neagră, Mangalia a înregistrat cea mai mare scădere de trafic, 25,99%. Printre cele 24.565 tone de mărfuri operate în lunile ianuarie și februarie 2010, produsele metalice ocupă primul loc, cu 9.597 tone. Sunt urmate de: ciment - 7.956 tone, bitum - 5.466 tone, echipamente - 1.546 tone.
Portul Constanța și-a continuat declinul, cu o cădere de trafic de 10,34%. Volumul de mărfuri operate a totalizat 5.388.429 tone. Cerealele, care dețin ponderea cea mai importantă, cu 1.295.075 tone, au contribuit la această involuție cu o diminuare de 19,49%. S-au redus, de asemenea, cantitățile de petrol brut (cu 19,87%), produse petroliere (cu 28,73%), cărbune (19,28%), mine-reu de fier și fier vechi (cu 65,3%). A crescut, în schimb, traficul de minereuri neferoase (de 7,7 ori), de produse chimice (de 2 ori), de produse metalice (cu 36,7%), de îngrășăminte (de 6 ori), de echipamente și mașini (de 9 ori).
În continuare, traficul de containere n-a reușit să-și revină. Au fost operate 891.225 tone de mărfuri și 83.398 TEU (containere convenționale), în scădere cu 11,17%, respectiv 31,14%.
Doar portul Midia a mai spălat din rușinea transporturilor maritime românești, cu un trafic de 766.386 tone, cu 47,08% mai mare decât în aceeași perioadă a lui 2009. Dacă fluxurile de petrol brut au crescut de 2,8 ori, în schimb, cel de produse petroliere a scăzut cu 19,58%.

Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole din aceeași secțiune

Pagina a fost generata in 1.7129 secunde