Luați-i Peninsula lui Mazăre (II)

1660
Luați-i Peninsula lui Mazăre (II) - 9eb1cb67c0597f59b2f20143b0a6c239.jpg
În ediția de ieri a ziarului "Cuget Liber", am lansat propunerea ca Guvernul României să promoveze o lege prin care zona peninsulară a Constanței să fie declarată rezervație arheologică și turistică, după modelul Rezervației Delta Dunării. Considerăm că aceasta este singura cale de a scoate "orașul vechi" de sub jurisdicția demolatoare a administrației Mazăre și de a trece la reconstrucția lui după planurile inițiale.

Invazia blocurilor Articolul și soluția propusă au stârnit interesul unui mare număr de constănțeni. Unii dintre ei și-au exprimat neîncrederea că s-ar mai putea face ceva. Alții, dimpotrivă, au declarat că sunt gata să ni se alăture în orice proiect salvator. Unul dintre cititori, avocat de profesie, ne-a relatat despre propriile eforturi în această direcție. În urmă cu câțiva ani, a bătut la ușa Ministerului Culturii, cu propunerea ca zona peninsulară să fie declarată monument UNESCO și să intre sub protecția organizației. I s-a spus că nu-i posibil, pentru că nu sunt destule vestigii arheologice și monumente de patrimoniu în zonă. Eu cred că avocatul a fost mințit, că birocrații ministerului nu prea știu ce bogății sunt în peninsulă și nici n-au vrut să pună osul la treabă. Văzând că este refuzat, avocatul a încercat să organizeze o asociație civică, cu numele sugestiv "Peninsula". Inițiativa lui s-a lovit de refuzul peninsularilor la care a apelat să se înregimenteze sub steagul luptei pentru salvarea "orașului vechi". Oamenii s-au arătat temători: "Cum adică, să se pună rău cu primarul?" Avocatul - al cărui nume doar din motive de publicitate profesională nu-l vom dezvălui - a apreciat că soluția avansată de noi este viabilă din punct legal și că este nevoie doar de voință politică pentru a fi promovată. Un alt cititor ne-a relatat despre faptul că, în vecinătatea casei sale, situată în zona peninsulară, urmează să se construiască un bloc cu 4 - 5 nivele. Respectiva construcție are toate aprobările de la primărie. Omul se teme că în câțiva ani, grație avizelor date de administrația Mazăre, blocurile vor invada zona și vor da la o parte toate clădirile vechi, astfel că peninsula își va pierde personalitatea, valoarea turistică și istorică. Îngrijorarea lui este îndreptățită. Procesul de "modernizare" și de creștere pe înălțime a zonei peninsulare a început deja și, odată cu el, va apărea criza parcărilor, cu care "orașul vechi" încă nu se confruntă. Pe strada Grigore Tocilescu este în fază avansată de construcție un imobil cu demisol, parter și trei până la patru etaje, după cum specifică panoul indicator de pe șantier. Clădirea va adăposti "spații comerciale și birouri", iar la etajul I vor fi locuințe colective. Istoria imobilului a început în ședința Consiliului Local Municipal Constanța din 22 iunie 2007, când la punctul 43 a fost votat favorabil proiectul de hotărâre pri-vind aprobarea planului urbanistic de detaliu "construire imobil locuințe colective P + 3 – 4E, pe strada Grigore Tocilescu, teren în suprafață de 235 m, proprietate Deacu Alina Georgiana". Nimeni dintre consilierii participanți la ședință nu a pus întrebarea ce caută un bloc în zona peninsulară. Cei prezenți nu au fost nici măcar curioși să afle dacă autoturismele viitorilor locatari vor avea locuri de parcare amenajate sau vor ocupa trotuarele și carosabilul, așa cum se întâmplă în mai toate cartierele orașului, mai ales cele de blocuri.

"Orașul vechiu" la 1921 Pentru că unii dintre cei ce m-au contactat după apariția articolului și-au exprimat neîncrederea în potențialul turistic și economic al peninsulei, iar alții s-au arătat doritori să afle mai multe despre istoria ei, voi prezenta o serie de date (așa cum reies din studiul hărții de la 1921 a orașului), care răspund la întrebările ambelor categorii de cititori. La 1921, partea de jos a orașului Constanța sau "orașul vechiu" era delimitată astfel: în nord se întindea până la str. Ștefan cel Mare (denumire păstrată și astăzi) și "parcul public" (cel existent în prezent). La vest era mărginită de aliniamentul format de: str. Miron Costin, care urca de la valea portului spre piața Griviței 1 (situată în zona Tomis Mall, de astăzi), b-dul Ferdinand, str. Carol I (b-dul Tomis de astăzi) și valea portului (de la poarta nr. 2 până la poarta nr. 1). La sud, se întindea până la mare, extremitatea fiind b-dul General Alexandru Averescu (faleza cazi-noului din zilele noastre). La est, malul înalt al mării. Peninsula era raiul bancherilor și hotelierilor. În acest perimetru își aveau sediul 10 bănci comerciale:

  • Banca Creditul Dobrogei (pe str. Carol I, lângă actualul Muzeu de Artă Populară);
  • Banca Maritimă Română (în Piața Independenței, în clădirea de lângă vechea simigerie);
  • Banca de Credit Român (pe str. General B. Cantacuzino colț cu 10 Mai, în clădirea veche de lângă sediul actual al BRD);
  • Banca de Scont a României (în clădirea din fața Geamiei, în Piața Independenței - Piața Ovidiu de azi);
  • Banca Comercială Română, pe str. Lascăr Catargiu colț. cu str. Dianei;
  • Banca Agricolă, pe str. Cristea Georgescu colț cu str. D.A, Sturza, în zona unde se află astăzi Libra Banc);
  • Banca Generală a Țării Române, pe strada Roșiorilor, colț cu str. Lascăr Catargiu, în para-lelă, la Vest, cu actuala str. Arhiepiscopiei, în apropierea Catedralei Ortodoxe;
  • Banca Românească, pe str. D.A. Sturza, în clădirea actualei Burse Agricole;
  • Banca Națională, pe str. Cristea Georgescu, colț cu b-dul Elisabeta și vizavi de hotelul "Carol I" - clădirea actualului Comandament al Marinei Militare);
  • Banca Marmorosch și Blank (pe str. Lascăr Catargiu colț cu Roșiorilor).
Un număr de 9 hoteluri, moderne pentru acele vremuri, preluau fluxurile de "sezoniști" (turiști), "comersanți" și marinari străini:

  • Grand Hotel, situat pe bdul. Ferdinand colț cu str. Carol I;
  • Hotel Bristol, pe str. Carol I colț cu str. Dragoș Vodă (clădirea din fața actualei prefecturi);
  • Hotel Regal, pe str. Negru Vodă colț cu str. Carol I în clădirea fostului cinematograf Popular;
  • Hotel High Life - clădirea de la intersecția str. Traian cu str. Ca-rol I și care dă în piața Indepen-denței (astăzi, piața Ovidiu);
  • Hotel Regnier - pe str. Basarab vizavi de Direcția Agricolă;
  • Hotel Bulevard - pe str. Remus Opreanu colț cu str. D.A. Sturza, vizavi de Direcția Agricolă de azi;
  • Hotel Palace, la intrarea în portul Tomis, refăcut de curând;
  • Hotel Regina (pe str. Lascăr Catargiu, mai la sud de intersecția cu str. Dianei, probabil Hotel Intim de azi);
  • Hotel Carol I (în prezent Comandament al Forțelor Navale).
În peninsulă se aflau cele mai importante instituții ale orașului:

  • Palatul Comunal (clădirea adăpostește astăzi Muzeul de Istorie Națională și Arheologie);
  • Administrația Financiară, pe str. Costache Negri colț cu Vasile Alecsandri, în apropierea actualului Muzeu de Artă Populară;
  • Palatul de Justiție (clădirea Judecătoriei Constanța);
  • Palatul Regal (clădirea Tribunalului Constanța);
  • Prefectura (clădirea Cercului Militar);
  • Poșta (azi Muzeul de Artă Populară);
  • Pretoria Poliției (pe str. Mircea cel Mare, colț cu stradela Vântului);
  • Camera de Comerț (pe str. Carol I, înainte de a intra în piața Independenței);
  • Camera de Comerț și Bursa (clădirea situată în dreapta Palatului Comunal, cum privești spre port).
Învățământul era reprezentat de: Liceu (Liceul "Mihai Eminescu" de azi), Externatul de Fete (pe str. Cristea Georgescu), Școala Primară nr.1 (în clădirea veche, din spatele Muzeului de Artă) și Școala Turcă, pe str. Cuza Vodă, spre mare, în apropierea străzii Mihail Kogălniceanu. Existau mai multe lăcașe de cult ale etniilor care conviețuiau în peninsulă: Catedrala Ortodoxă, Geamia și Moscheea, Biserica Greacă (pe str. Mircea cel Mare), Biserica Armeană (în apropierea Vilei Șuțu) și Biserica Bulgară (în piața Basarab, lângă Direcția Agricolă de azi). Pe hartă erau consemnate mai multe monumente: Vila Șuțu, Farul genovez, Cazinoul și statuia lui Ovidiu (care avea un alt amplasament în piață).

Renașterea e posibilă Datele sus-prezentate vorbesc îndeajuns despre potențialul economic și turistic extraordinar al peninsulei, la 1921. Astăzi, chiar dacă zona este "moartă" din punct de vedere turistic și comercial, potențialul ei economic nu e pierdut. Cea mai bună dovadă o constituie faptul că unii proprietari - este drept foarte puțini - au început să refacă imobilele vechi, fără să le altereze arhitectura inițială, dându-le o nouă utilizare, în principal de birouri. Este încă o dovadă că renașterea "orașului vechi" este posibilă, că există interes din partea unor proprietari să repună în valoare patrimoniul arhitectonic al peninsulei. Dar, pentru a stimula interesul privat să lucreze în direcția interesului general, trebuie pus capăt politicii ruinătoare a administrației Mazăre. Zona peninsulară trebuie scoasă de sub puterea ei. "Cuget Liber" a declanșat o campanie de presă și a deschis o petiție pentru susținerea proiectului "Rezervația arheologică și turistică Peninsula Constanța." Puteți semna și dumneavoastră, stimați cititori, la adresa: http://www.petitieonline.ro/petitie/luati_i_peninsula_lui_mazare_-p49166053.html.



Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole din aceeași secțiune

Pagina a fost generata in 1.4762 secunde