Mierea de Capidava va avea certificat de origine europeană

· Asociația APIS Tomitana Dacica a realizat și depus, până în 2010, pentru membrii săi, 156 de proiecte. Despre acest lucru, despre provocările anului apicol 2011 și despre primul sortiment de miere care ar urma să fie recunoscut de UE, am vorbit cu vicepreședintele Asociației APIS, Ionel Togan.

- Anul apicol 2010 a fost considerat extrem de slab. Cum va fi 2011?
- Din primele estimări și din ceea ce se vede deocamdată este un început bun. Salcâmul a înflorit în Dobrogea. Nu se întrevăd încă ploi abundente. Dacă va ține timpul așa încă vreo zece zile, consider că va fi un an bun. Ce observăm noi, ca apicultori, în județul Constanța, mai puțină cultură de rapiță, ceea ce ne dezamăgește. De asemenea exista o suprafață destul de generoasă pe care se cultivau coriandru și muștar, culturi care dădeau o miere deosebită. Aceste suprafețe s-au micșorat, din păcate. În rest, am informații că vor fi culturi mai mari de floarea-soarelui și sperăm niște producții mărite. La tei, albinele vor avea mult de lucru. Pe ansamblu, sperăm într-un an nu foarte, foarte bun, dar bun.
- Sunt mulți constănțeni interesați de apicultură?
- Nu numai constănțenii. Românii, în general. Se constată o mărire a interesului pentru îndeletnicirea aceasta de apicultor.
- Pentru că este un business profitabil?
- Este, într-adevăr, ca orice business, profitabil, atâta timp cât îl faci în condiții normale și te ajută și natura. În apicultură, depindem de natură. De asemenea, Uniunea Europeană și statul român vin cu fonduri pentru a ajuta dezvoltarea acestui sector. În ultimii ani, s-au accesat destule fonduri. Apicultorii pot să își creeze aceste ferme apicole cu un mare ajutor financiar. O familie de albine, un stup, o centrifugă, un utilaj pentru procesat mierea sunt totuși destul de costisitoare. Prețurile - destul de mari - nu au încurajat până acum oamenii să se apuce de apicultură. De trei-patru ani, de când toate acestea le cumpărăm și cu bani nerambursabili, europeni și bani de la Planul Național Apicol, albinăritul este mai atractiv.
- Câte proiecte a reușit să scrie asociația pentru membrii săi?
- În 2009, am început accesarea de fonduri. Atunci au fost primele proiecte pe măsura 141, la fermele de subzistență, iar apoi am început și cu proiectele pentru tinerii fermieri, măsura 121, și continuăm. În 2009 și 2010, asociația a depus 156 de proiecte, eligibile. Anul acesta avem 90 de proiecte pe 141, și 85 de proiecte pe 112.
- Ne putem lăuda cu vreun produs, în UE?
- Noi suntem în curs de obținere și de certificare a unui produs cu zonă protejată. Este vorba despre mierea Capidava. Vom demonstra că ea se produce numai în Dobrogea, pe malul drept al Dunării. Trebuie să așteptăm doi ani de zile. Dosarul va fi pus pe site-ul Uniunii Europene pentru a fi vizualizat și discutat, după care vom obține această avizare.
- Ce caracteristici aparte are?
- Amestecul de flori medicinale care există pe malul drept al Dunării. Conținutul de polen de la aceste flori îi dă o caracteristică singulară.
- Ce alte tipuri de miere ar putea fi incluse într-un top al celor mai bune?
- Dintr-un punct de vedere, cea mai bună este considerată mierea de salcâm. Nu are un gust grozav, dar are conținutul cel mai mic de glucoza și atunci inclusiv diabeticii pot să o mănânce. Din alt punct de vedere, miere de rapița este una gustoasă, o miere care nu are un aspect comercial prea frumos, în trei - patru zile a cristalizat, dar are un conținut bogat de lecitină, este foarte bună pentru copii. Mierea de coriandru are un parfum mai fin, e de calitate superioară. Poliflora este bună pentru toată lumea, dar și cea de floarea-soarelui are proprietăți deosebite. Nu am putea face un top al mierii. Fiecare miere are caracteristicile ei. De exemplu, mierea de anul trecut care s-a făcut cu aport mare de anghinare… foarte bună pentru bolile de ficat.